Sunt fericit sa va anunt  ca am primit prima pereche HD700 din Romania, pentru teste.

Modelul a fost anuntat anul trecut,  fiind o alternativa a modelului HD800. Acest model a fost conceput ca fiind o imbinare intre modelul HD650 si HD800. De la anuntarea  modelul  HD700 pe internet au aparut nenumarate zvonuri si ipoteze  precum ca driverul ar fi o combinatie de sunet intunecat si lichid al  modelului HD650 plus rafinamentul si detaliul/precizia HD800.

Mai jos veti gasi impresiile mele si voi incerca sa explic daca intradevar este un mariaj fericit intre HD650 si HD800.

Descrierea fizica:

La exterior castile seamana destul de mult cu modelul de top, cupele sunt cu aproximativ 30% mai mici (cam de dimensiunea HD650), castile oferind acelasi confort ca si HD800, insa materialele folosite sunt ceva mai ieftine. Castile sunt construite complet din plastic, adio parti metalice. totusi  constructia in sine pare a fi solida si  rezistenta in timp. Confortul suprem oferit de aceste casti te face sa asculti ore in sir fara sa simti  oboseala.

Driverul  a suferit si el modificari: este mai mic ca dimensiune, iar asa numitul ring driver are diagonala de 40mm la HD700 fata de 56mm la HD800. Acest aspect  are un impact destul de important in rezultatul final: sunetul.

Cablul este detasabil, fara a fi insa  balansat, de asemenea nu are cate doua  fire in fiecare parte, jack-urile de conectare sunt mono de 2,5mm. Daca va doriti un system balansat, trebuie  sa schimbati tot cablul, nu doar sa remufati, cum era in cazul surorii mai mari HD800.

Frequency response (headphones)

15 – 40,000 Hz (–3 dB)
8 – 44,000 Hz (–10 dB)

Sound pressure level (SPL)

105dB SPL (1kHz, 1 Vrms)

THD, total harmonic distortion

≤ 0.03 % (1kHz, 1Vrms)

Ear coupling

Circumaural

Jack plug

¼” (6.3 mm) stereo

Cable length

3 m Symmetrical, silver-plated oxygen-free (OFC) copper cable

Transducer principle

Dynamic, open

Weight

w/o cable: 270 g

Nominal impedance

150 Ω

Operating temperature

–10 °C to +55 °C

Color

titan

Frequency

Diffuse field equalized

Caracterul Sonor:

Ca sa-mi  fac o impresie cat mai corecta si obiectiva asupra acestui model, a fost  de la sine inteles ca trebuie  sa le compar cu varful de serie- HD800.

Rezultatul a fost unul destul de interesant.  O prima impresie ar fi  ca  modelul HD700 a copiat destul de mult caracterul HD800, insa totul suna mai mic si putin mai ascutit.

HD700 are o scena relativ mare, insa nu la fel de grandioasa precum HD800, datorita acestui fapt, sunetul a devenit usor mai intim si mai bidimensional.

In pasajele mai aglomerate a fost un pic mai grea  plimbarea printre instrumente, insa per total castile au un caracter foarte aerisit si amplu.

Basul are aceeasi autoritate, insa trebuie trezit cu un amplificator solid state potrivit, sau cu unul bazat pe lampi.

Este de remarcat faptul ca, pe modelul HD700 basul nu mai este redat pe mai multe substraturi, layering-ul nu mai este asa pronuntat, se creeaza impresia unui  bas ce ar avea 1-2 note, fata de 3-4 cat ar trebui sa fie.

De asemenea datorita sunetului mai intim si mai aproape de ascultator, basul este mai bine conturat si mai predominant, decat in cazul HD800 – un aspect  foarte pozitiv, avand in vedere ca  modelul HD800 duce lipsa de un bas adanc si cu lovitura. Insa HD800 castiga puncte importante prin redarea mai multor nivele de bas.

Stim ca HD800 are un caracter destul de liniar si axat putin de inalte, avand frecventele medii un pic uscate. Ei bine frecventele medii ale HD700 sunt si mai putin pronuntate, pe alocuri chiar uscate, dand senzatie de sunet fara substanta si lipsit pe alocuri de naturalete.

Per total vocile si instrumentele pe corzi se aud foarte detaliat, o singura remarca: vocile masculine nu au impactul pe care l-as fi dorit iar viorile suna putin strident.

Pe HD700 am preferat sa ascult muzica mai veche, in special Beatles, The Doors si Deep Purple, muzica care este mai plina de frecvente medii, ceva mai naturala si mai calda. Se muleaza perfect pe caracterul castilor si se obtin satisfactii deosebite.

Frecventele inalte au suferit si ele mici schimbari fata de HD800 – au devenit mai abundente si cred ca este unicul minus serios de care ma pot agata. HD800 deja aveau inaltele hiper detaliate si destul de ascutite pe alocuri,si din pacate HD700 le accentueaza si mai mult. Pe unele piese noi, unde frecventele inalte sunt mai abundente, aproape ca nu se poate asculta, sunetul fiind deranjant iar inaltele taioase.

HD700 prefera sistemele calde, cu multe medii si bas, lampile vintage ar merge de minune cu aceste casti la fel si un DAC mai relaxant si mai intunecat.

Punct forte al acestor casti este reprezentat de imaginea stereo extreme de bine redata, de asemenea adancimea si pozitionarea intrumentelor fata de ascultator. Avand un sunet mai intim, ne putem usor concentra asupra oricarui instrument dorim,  este usor sa te plimbi prin sala de concert (in cazul albumului live care il ascultam). In special am apreciat muzica celor de la Fatoumata Diawara si Dobet Gnahore pentru intimitatea si caldura adusa pe HD700.

Castile nu sunt foarte pretentioase cu amplificarea, avand 150 Ω si o sensibilitate ridicata. Castile pot fi folosite si cu amplificatoate de casti mai slabe. Pe Burson Soloist am folosit rotita de volum pe la ora 12 (pe medium gain), pe cand pe HD800 a stat la ora 3. De curiozitate am testat si pe combo-ul FiiO E17 + E09K si rezultatul a fost unul pozitiv. Mediile si basul au fost prezente iar inaltele au fost usor calmate.

Castile nu au nevoie de amplificare puternica insa au nevoie de una cat mai rafinata pentru a ne oferi frumoasele detalii pe care le poseda.

Le-am incercat si pe playerul portabil Sandisk Sansa Clip+, la volumul maxim a fost ok, insa cred ca este nevoie de un ajutor extern, sunetul devenind mai palid si complet fara substanta sau viteza, probabil ca un amplificator portabil si-ar face treaba cu brio in cazul solutiilor portabile.

Castile au fost testate si  pe Burson HA-160, pe langa capul de serie Soloist. Intre cele doua amplificatoare a fost o diferenta destul de clara pe HD800, insa pe HD700 diferentele au fost minine, de aici putem conluziona ca puterea superioara a Soloist-ului nu aduce nici un avantaj pentru HD700, acesta fiind gandit mai mult pentru casti monstruoase precum ortoplanarele Audeze sau HiFiMAN.

Schimbarea de sursa a fost simtita imediat, chiar daca HD700 nu au acel detaliu hiper-realist al  castilor HD800, schimbarea DAC-ului in lantul audio este sesizabila cu lejeritate. Recomand un DAC cat mai detaliat si mai cald/intunecat pentru aceste casti.

Unicul regret pe care il am in urma auditilor cu HD700 este ca cei de la Sennheiser nu au imbinat asa cu mi-as fi dorit sunetul HD650 si HD800. Speram sa regasesc in acest produs mediile calde si basul adanc al HD650 si detaliile, inaltele HD800 intr-un singur pachet. In schimb am primit  o varianta de HD800 mai putin performanta, la fel de comoda si mult mai putin mofturosa.

Concluzii:

Castile se prezinta bine in ceea ce priveste prestatia sonora, din pacate nu poate fi catalogata ca una care merge pe toate stilurile muzicale si nici una care ar merge cu orice sursa audio, matching-ul trebuie bine gandit, altfel poate iesi un sunet prea strident sau prea uscat.

Mi-a placut calitatea constructiei chiar daca e in totalitate din plastic, confortul este ridicat iar cablu cu mici diferente se ridica la aceeasi calitate ca si la HD800.

Personal, am preferat intotdeauna sunetul mai cald al castilor Audeze LCD-2, mai putin strident decat ceea ce ofera  HD800. Este posibil ca iubitorilor  de inalte hiperdetaliate si a mediilor mai putin accentuate sa aprecieze mai mult aceste casti.

De amplificare nu va faceti griji, daca detineti deja un amplificator decent, nu cred ca este nevoie de un upgrade. O placa audio mai rasarita isi va face treaba acceptabil (Xonar ST/STX), fara a se intelege din acest lucru ca astfel de produse va pot dezvalui potentialul maxim al acestor casti. Pana la un anumit nivel si miculete FiiO E10 si E17 au facut fata si am obtinut rezultate surprinzator de bune, calmand inaltele si adaugand putina substanta pe medii.

Pro:

- Constructie solida, cablu detasabil
- Confort ridicat,  sunt usoare
- Imagine stereo si adancime bine puse la punct
- Sunet detaliat

Contra:

- Frecventele au forma literei U, neliniare
- Sunet putin anemic, uscat
- Inalte tipatoare, obositoare

 

Echipamente folosite pentru review:
Chord QBD76HD, Burson Soloist, HA-160, Sennheiser HD800, HD700, Audeze LCD-2 si cabluri de alimentare AudioQuest NRG4, cablu interconect AudioQuest Niagara.