Elac AM 150 Review

Elac este un producator de scule audio, cu sediul in orasul Kiel, Germania; ca multe alte firme din aceasta tara  si Elac s-a ambitionat sa produca totul in tara natala.  Practic, orice boxa fabricata de ei, de la cea mai ieftina pana la cea mai scumpa, poarta inscriptia “Made in Germany” atat pe cutie, cat si pe orice alta eticheta. Printre inovatiile recente aduse de Elac se numara tweeterul JET si tweeterul ribbon omnidirectional 4PI. Dar, deocamdata, ajunge cu istoria…sunt sigur ca cei interesati pot afla mai multe de pe site-ul oficial , asa incat  haideti sa trecem la treaba si sa vedem ce stiu sa faca monitoarele de studio active Elac AM 150.

Deci avem de-a face cu niste monitoare de studio destul de grele pentru dimensiunile lor si cu amplificare separata pentru tweeter si woofer; de altfel, boxele functioneaza complet independent una de cealalta, ambele au alimentare, bi-amplificare, intrari digitale si analogice, practic doua boxe complet identice in acelasi pachet! Desigur aceasta solutie constructiva este sensibil mai buna decat (mult) mai comuna varianta cu amplificarea intr-o boxa si semnalul trimis de la aceasta la boxa pasiva, care boxa pasiva va fi mereu mai usoara si foarte probabil va avea sunetul usor diferit din cauza constructiei interne diferite, dar din pacate, aceasta solutie este si mai scumpa, lucru care se reflecta in pretul final al produsului – mai tarziu vom analiza si in ce masura isi merita banii, deocamdata pot spune ca, din punct de vedere tehnic, inteleg de ce pretul de lista este cam de 500 euro. Singurul dezavantaj al acestui sistem il reprezinta volumul, care trebuie setat individual, dar, odata setat la o valoare egala, nu mai e nevoie sa-l  modifici tot timpul, asa ca nu mi se pare o problema care sa arunce o umbra peste lista de avantaje…

Unul din primele lucruri pe care l-am observant, cand am studiat specificatiile, a fost intrarea SPDIF. Acest lucru inseamna ca, boxele au si un DAC intern, deci pot functiona direct cu semnal digital; asta m-a dus cu gandul imediat la varianta folosirii lor pe PC, fara sa mai necesite o placa de sunet performanta. O simpla conectare la iesirea digitala a placii de baza (dotare destul de comuna in ultimii ani) si avem un sunet de calitate. Datorita curiozitatii, a trebuit sa incep testele direct cu intrarea digitala, “hranita” de un Asus Xonar, dar cu intentia de a le testa si pe SPDIF-ul placii de baza; din pacate acest test nu a mai avut loc din motive pe care le voi explica mai jos.

La testare am folosit muzica destul de variata si mai multe concerte ca de obicei, din cauza faptului ca le-am instalat in camera de filme unde avand un televizor maricel in fata imi era greu sa ascult muzica fara sa vad si ceva imagini. Din cauza timpului limitat nu am ascultat decat parti din aceste concerte si albume, insa destul pentru a-mi forma o opinie clara, mai ales ca stiam foarte bine muzica respective.

-Metallica – Francais Pour Une Nuit (Blu-Ray DTS-HD Audio)
-Michael Buble Meets Madison Square Garden (Blu-Ray DTS)
-Diana Krall – Live In Rio (Blu-Ray DTS)
-Norah Jones – Austin City Limits (Blu-Ray DTS)
-Rattle Conducts Tchaikovsky, Stravinsky, Rachmaninov (Blu-Ray DTS)
-ACDC – Back In Black
-Diana Krall – Stepping Out
-Katie Melua – Call Off The search
-Katie Melua – Piece By Piece
-Safri Duo – Episode II
-Metallica – The “Black” Album
-Depeche Mode – Violator (24bit/48khz)
-Diana Krall – Stepping Out
-Ataraxia – Suenos
-Jean Michel Jarre – AERO
-The Eagles – Hell Freezes Over (Live)
-The Ultimate Demonstration Disc (Chesky Records)

Cum spuneam si mai sus, la inceputul testelor, boxele au fost conectate pe SPDIF si din pacate sunetul nu a fost la inaltimea asteptarilor, plus ca a trebuit sa le dau aproape la maxim din potentiometrul de pe spate, lucru care, sigur a daunat rezervei de putere si implicit dinamicii; din fericire, mi-a venit destul de repede ideea de a le conecta pe analog, in speranta ca vor suna mai bine. Phew, ce usurat am rasuflat… imediat ce le-am pornit cu semnal analogic de la Xonar D1, sunetul era cu totul altceva, mult mai controlat,  mai articulat, detalii in plus pe toata gama de frecvente, practic acolo unde erau sunete, acum se auzea muzica, in plus volumul era mult mai mare, asa ca le-am putut da cam pe la jumatate. Folosind apoi placa de sunet pentru control – practic niciodata nu am trecut de 40% Master Volume din Xonar. Acesta e motivul pentru care nu am mai incercat si iesirea SPDIF a placii de baza, nu mai avea rost, din moment ce recomand cu tarie achizitionarea unei placi de sunet de calitate sau a unui DAC decent pentru a folosi boxele Elac AM 150 la un potential cat mai aproape de cel maxim. Sigur, in lipsa de altceva este OK si intrarea digitala. De exemplu, in cazul in care bugetul alocat sculelor audio s-a terminat, de indata ce acesta va fi refacut, luati-va si o sursa de semnal analogic de calitate, va garantez ca diferenta este mare, foarte usor audibila, chiar si de o ureche neantrenata.

Evident, restul de teste s-au desfasurat prin conexiunea analogica a placii de sunet Xonar D1, in plus trebuie sa mentionez si faptul ca bass-ul a fost setat la -4db, deoarece in pozitia 0 db frecventele joase erau prea prezente si oarecum necontrolate, in schimb, pentru inalte, pozitia 0 db s-a dovedit cea mai echilibrata – desigur, aceste setari pot sa difere in functie de ureche si spatiul acustic, nu sunt o reteta universala a calitatii audio maxime. Terminand in sfarsit cu setarile, am ascultat pentru o perioada diverse fragmente din piesele muzicale mentionate mai sus, fiind in general foarte multumit de ce auzeam; din pacate nu ma pricep asa bine sa descriu calitatile unui sistem audio si  oricum, aprecierile ar fi 100% subiective. Insa, ceea ce pot spune, este ca mi-a facut placere sa revad o buna parte din concertul Metallica, sa ascult solo-urile excelente de contrabass din concertul Diana Krall, sa ascult vocea deosebita a artistei Katie Melua sau concertul Hell Freezes Over al formatiei The Eagles, o inregistrare de exceptie si totodata o muzica foarte buna. Sunet coerent, surprinzator de bine articulat pentru niste boxe cu amplificare interna, dinamica buna, merg fara probleme pe orice gen muzical… singurele reprosuri pe care le-as avea ar fi la partea de inalte, parca nu asa detaliate cum m-am obisnuit eu sa le aud (ce-i drept pe boxe mai scumpe) si o usoara sibilanta la vocile feminine – problema de care sufera foarte multe sisteme audio, unele din ele sensibil mai scumpe decat AM 150.

Bun, acum sa revenim la subiectul bani. Se poate face un sistem audio din componente separate, mai bun decat Am 150,  in 500 de euro? Poate, cu un efort deloc neglijabil si este greu de spus daca rezultatul va fi unul mai bun; tocmai in acest scop am testat boxele intr-un mediu in care le puteam compara direct cu un sistem audio hi-fi entry-level format din Elac BS 63 si NAD C316 BEE. Initial, am sperat ca AM 150 sa cante foarte bine si fara placa de sunet, iar suma alocata acesteia sa se adauge doar la pretul sistemului format din componente discrete. Din pacate nu a fost cazul, asa ca, ramane doar AM 150 vs BS 63 + NAD C316 BEE. In comparatie directa pot spune ca, monitoarele de studio au fost totusi inferioare solutiei hi-fi cam la toate capitolele – BS 63 amplificate de NAD nu sufera deloc de sibilanta, ofera o scena audio mai adanca, mai complexa, dinamica este mai mare iar inaltele au acel detaliu suplimentar pe care-l pomeneam si mai devreme. Bun, dar sistemul asta costa cu vreo 250 de euro mai mult, oare merita suma asta de bani in plus ? Greu de zis, deoarece aici e deja o treaba mult prea subiectiva, depinde de cat de usor auzi diferentele, cat de mult conteaza aceste diferente pentru tine, cati bani iti permiti sa cheltuiesti pentru niste scule audio…Sa zicem o alta varianta, inlocuim BS 63 cu cele mai ieftine boxe de dimensiuni apropiate, Elac BS 53.2 si economisim in felul asta vreo 120 de euro, micsorand diferenta de pret la 130 de euro, dar nu cumva miscoram la fel de mult si diferenta de performanta dintre cele doua sisteme ? Poate pe viitor voi reusi sa compar AM 150 cu BS 53.2 si sa ajung la o concluzie mai clara, momentan nu exista nicio pereche de BS 53.2 disponibila la importator. Totusi, aici as mai adauga si faptul ca o solutie pe componente ofera si alte avantaje, cum ar fi faptul ca, amplificatoarele au mai multe intrari si implicit mai multa flexibilitate in configurarea sistemului audio.

Bune:
* constructie si finisaj peste clasa lor de pret;
* bi-amplificare complet independenta pe fiecare boxa;
* setari bass/inalte pentru ajustarea sunetului in functie de camera;
* sunet clar, dinamic, bine articulat, se descurca bine pe orice gen de muzica;
* trebuie sa trec aici si faptul ca sunt facute in Germania…

Mai putin bune:
* ideea intrarii digitale nu a fost rea insa potentialul boxelor este mai mare decat cel auzit prin aceasta.

Rele:
* cablul interconect din pachet de calitate mediocra.

In incheiere va doresc auditii placute si nu uitati, intai a fost muzica si apoi sculele audio, scopul final este placerea de a asculta o muzica buna iar acest lucru se poate realiza indiferent de suma cheltuita pe boxe, amplificatoare, DAC-uri sau cabluri…

Elac AM 150 au fost testate cu ajutorul: www.audiostereo.ro