După cum am promis, revin cu recenzia despre monitoarele in-ear portabile US 3D.

Introducere:

Căştile au o construcţie solidă, carcasa CIEM-urilor mele este de culoare albastră transparent prin care se pot observa cu uşurinţă armăturile, crossoverul şi conectica. Cablul este detaşabil şi în cazul în care este deteriorat, poate fi înlocuit foarte simplu fără a interveni asupra castilor. Fiind confecţionat din OFC (oxygen free copper), este flexibil, doar în jurul urechii este mai rigid pentru o mai bună fixare şi mulare. Conectorii cablului sunt auriţi pentru un contact mai bun, influenţând de asemenea şi redarea sonoră.

Un punct forte al acestor căsti îl constituie confortul. Pur şi simplu nu le simt în ureche, asta deoarece căscuţele au exact forma canalelor auditive (în cazul meu, canalul drept diferă de canalul stang J, aşa este la majoritatea oamenilor). Datorită confortului, sunetului detaliat şi aerisit, uneori am senzaţia că sunetul vine de undeva din depărtare, de la nişte boxe, şi nicidecum de la nişte dispozitive aflate la câţiva mm de timpanele mele.

Impedanţa nominală de ~17 ohmi le face extrem de prietenoase cu aproape orice sursă audio: de la telefoane mobile şi mp3 playere portabile, până la DAC-uri şi amplificatoare serioase. Pentru această recenzie am folosit Sandisk Sansa Clip+ pentru stradă şi Burson Conductor acasă.

În urma testelor făcute, pot spune că nu prea beneficiază de o amplificare dedicată, însă scalează enorm pe o sursă audio bună, calitatea semnalului fiind cruciala. Din Burson suna mult mai bine decât dintr-un mp3 player.

Căştile sunt extrem de eficiente şi sensibile. Ca să dau un exemplu: pe mp3 player folosesc cam 50% din volum, unde pe restul căştilor portabile foloseam 80% din volum, şi pe Conductor am folosit 25% din volum pe low gain.

Datorită detaliului şi a sensibilităţii ridicate se aude un his cam pe orice sursă audio. Pe Sansa Clip+ am auzit un his uşor, dar cu care m-am obişnuit destul de repede şi nu am mai fost deranjat de el.

După cum spuneam într-un articol precedent, căştile sunt bazate pe 3 armături balansate, fiecare dintre ele ocupându-se doar de un anumit diapazon de frecvenţă. Ca să am un reper cât mai bine definit, am folosit pentru comparaţie şi o pereche de Ultimate Ears Triple-Fi 10 Pro, care de asemenea folosesc 3 armături balansate în fiecare cască.

Piesele de test alese au fost:

–          Sha’s Banryu – Chessboxing Vol. 1

–          Howard Shore – The Hobbit: An Unexpected Journey

–          Carlos Heredia – Gypsy Flamenco

–          Andre Rieu – The 100 Most Beautiful Melodies

–          Son de la Frontera – Cal

–          Infected Mushroom – IM The Supervisor

–          A Perfect Circle – Thirteenth Step

–          Pat Benatar – The Essential

Sunetul:

Per total căştile au un sunet curat, detaliat şi aerisit. Primul lucru care m-a şocat puţin a fost scena largă şi poziţionarea instrumentelor în spaţiu, imaginea stereo fiind foarte bună.

Chiar dacă căştile sunt poziţionate la 5 mm de timpan, toate sunetele pe care le aud se învârtesc în jurul capului la 1 – 2 m distanţă, un efect interesant şi plăcut.

Încă un avantaj al acestor căşti este faptul că sunetul poate fi adaptat după preferinţele fiecăruia. În cazul meu, am ales tonalitatea corectă pentru mine, iar sunetul se axează mai mult pe frecvenţe medii şi bass, înaltele fiind detaliate, dar neagresive – sunetul meu preferat.

Este o plăcere să ascult pe ele orice muzică instrumentală: de la clasică, jazz sau rock, totul sună armonios şi echilibrat. Bass-ul este bine definit, rapid şi loveşte, mediile dulci şi siropoase, iar înaltele aerisite şi extinse.

Prin comparaţie, aş spune că Ultimate Ears Triple-Fi 10 (UE TF10 de acum încolo) sunt mai puţin detaliate, sunetul nu este la fel de extins în ambele direcţii, şi pierd enorm de mult la capitolul confort, după câteva minute UE TF10 devin incomode.

UE TF10 sunt nişte IEM-uri universale bune, daca nu iau în consideraţie confortul, probabil aş spune că sunt printre cele mai bune IEM-uri, sunetul fiind detaliat şi relaxat, rafinat, US 3D prezintă aceleaşi caracteristici, dar aduc îmbunătăţiri în mai multe direcţii.

Comparate cu căştile full size, US 3D au detaliul căştilor Audeze LCD-2, scena este aproximativ la fel de mare, Audeze câştigă pe naturaleţe şi grandiozitatea sunetului, US 3D în schimb câştigă pe detalii, eficienţă, portabilitate şi sunet mai liniar.

US 3D au fost tunate să aibă un sunet rapid şi un timing cât mai bun, nici un microdetaliu nu rămâne în urmă. Câteodată mi se pare că sunetul este prea detaliat şi aş vrea să nu aud unele imperfecţiuni ale înregistrărilor, US 3D le redă pe toate, bune sau rele, de parcă ar pune muzica sub un microscop. Sunetul nu îl pot numi unul perfect, deoarece cât de bine nu ar suna armăturile, ele pierd teren când vine vorba de naturaleţea căştilor planar magnetice sau de decay-ul lung al dinamicelor. Sunetul este unul detaliat, precis şi liniar, lipseşte însă acea tuşă de natural, de lucru real.

Căştile te ţin în priză prin lovitura precisă şi rapidă a bass-ului, de asemenea şi înaltele au o scânteie menită parcă să te ţină focusat pe muzică, de parcă mereu ţi-ar spune: fii atent aici şi nu te abate. Dacă pe unele căşti dinamice poţi uşor citi şi o carte sau naviga pe net, în timpul ascultării cu US 3D nu prea poţi face asta, sunetul este mai posesiv.

Răspunsul în frecvenţă este unul bun, fiecare armatură balansată ocupându-se doar de o anumita gamă de frecvenţe.

Pe Infected Mushroom bass-ul este foarte rapid şi are un decay extrem de scurt, totuşi se termină prea repede, coboară jos însă nu stă mult acolo, se întoarce foarte rapid la poziţia iniţială. Din punctul meu de vedere aş prefera un decay mai lung, bass-ul să stea mai mult acolo jos. De-a lungul timpului (când încă deţineam UE TF10) am observat că bass-ul nu este extra fin şi lung, nici moale, este rapid, precis însă decay-ul prea scurt – proprietate a tuturor căştilor pe armătură.

Pe Weak And Powerless semnată de A Perfect Circle, chitara bass nu vibrează atât de mult, aceasta ar trebui să vibreze mai mult în aer, pe US 3D acea vibraţie este mai scurtă, de parcă instrumentistul ar pune degetele pe strune la un moment dat şi ar opri totul.

De aceea, bass-ul câştigă la precizie şi la rapiditate, însă pierde din adâncime şi din acel feeling care îţi scutură urechile, puterea brută şi controlul absolut lipsesc pe armături, deci şi pe US 3D.

Pe frecvenţele medii nu am ce reproşa, vocile cât şi instrumentele pe corzi, pianul, fluierul sună moale, cald, vioi şi chiar lichid. Pe muzica lui Carlos Heredia şi a celor de la Son De La Frontera vocile au o vibraţie mai lungă decât bass-ul, un decay mai lung, şi per total mediile sunt punctul forte al acestor căşti. Pe muzica clasică, jazz şi vocală, căştile sună foarte bine. Pe UE TF10 mediile de jos sunt mai bune, vocile masculine având o greutate mai mare, pe când mediile de sus sună mai bine pe US 3D, în special vocile feminine şi viorile au o vibraţie mai placută. În acelaşi timp, parcă sunetul este ceva mai detaliat pe US 3D, se aud ceva mai multe microdetalii, după cum se ştie micile detalii fac diferenţa, muzica este mai întreagă pe US 3D.

Pe coloana sonoră The Hobbit (mergeţi şi vedeţi filmul la cinema!) semnată de Howard Shore se aude foarte uşor fiecare răsuflare a artiştilor, localizarea lor în sala de concert fiind o joacă pentru creier, este uşor să disting şi să percep fiecare instrument în parte şi să mă focusez doar pe el,  încă un avantaj al acestor căşti.

Încă un detaliu pe care l-am observat: pe melodiile lui Andre Rieu cu zeci de instrumente pe fundal şi cu percuţii, sunetul nu devine şi el foarte aglomerat, fiecare sunet levitează într-un spaţiu personal, neatingându-se de alte sunete.

Pe căştile mele am optat pentru înalte mai înflorite, puţin de tot mai accentuate faţă de sunetul perfect liniar şi exact asta am primit. Mediile sunt dulcii, palpabile, făcând sunetul mai cald şi mai puţin digital, în general mai plăcut urechii, mai aproape de naturaleţe şi de sunetul real redat într-o sală de concert.

Frecvenţele înalte sunt mai detaliate şi mai extinse decât în cazul UE TF10, sunt mai sclipitoare şi mai bine definite, însă nu devin stridente sau tăiecioase. Chiar dacă sunetul este extra detaliat şi rezolut, înaltele nu devin agresive. Acestea fiind mai extinse decât în cazul Audeze LCD-2, însă nu atât de extinse cum sunt pe Sennheiser HD800.

Căştile au o tonalitate echilibrată, nici o gamă de frecvenţe nu este prea delimitată faţă de alta, nu sunt urcuşuri sau coborâri abrupte, aş caracteriza rezultatul final ca fiind un sunet liniar şi precis.

Cei care se ocupă de masterizări, înregistrări, lucrul în studiou, vor aprecia aceste căşti, abilitatea lor de a arăta orice nuanţă, orice plus, dar şi orice greşeală este impresionantă. Recomand căştile şi pentru iubitorii de muzică şi audiofilii care vor fidelitatea maximă şi portabilitate. Cel mai important este folosirea muzicii lossless şi a unei surse audio cât mai rezolute.

Căştile izolează foarte bine, până la 26 dB zgomot ambiental. Transportul public sau spaţiul de lucru zgomotos nu mai este o problemă, le punem în urechi şi nu mai auzim nimic decât lumea proprie în care câteodată ne închidem: muzica.

Concluzii:

În sfârşit un brand de monitoare in-ear custom hi-fidelity 100% made în Romania.

Personal am optat pentru aceste căşti datorită sunetului redat care se apropie de “greii industriei” şi a portabilităţii.

Preţul reflecă calitatea produsului, având în vedere posibilităţile care ni le dau aceste căşti: tunarea sunetului, cât şi personalizarea cablului şi a căscuţelor.

Multumesc pe această cale echipei Ultimate Sound pentru disponibilitate şi pentru profesionalismul de care au dat dovadă.

Pro:

–          Sunet detaliat, extins, aerisit.

–          Scena largă şi extinsă, imaginea stereo bine plasată în spaţiu.

–          Sunet liniar, neagresiv, echilibrat tonal.

–          Rapiditate şi decay scurt pe muzică rapidă.

–          Confort superior comparativ cu orice altă cască in-ear.

–          Personalizare, tunare sunet după preferinţă.

Contra:

–          Sunet câteodată palid, liniaritatea scade dinamica.

–          Decay-ul scurt poate fi luat şi ca minus pe muzică mai lentă.

–          În unele cazuri sunetul extra detaliat arată minusurile înregistrării.

–          Sunet mai puţin plin faţă de driverele dinamice/planar magnetice.

Echipamente folosite pentru review:

Fiio E07K, Burson Conductor, Sandisk Sansa Clip+, Ultimate Ears Triple-Fi 10 Pro, Sennheiser HD-25 II, Sennheiser HD800, Audeze LCD-2, Ultimate Sound 3D.

10 COMENTARII

    • US 3D sunt 2480 RON – o suma mare, stiu, insa performanta reflecta pretul cerut.
      2D (doua armaturi) sunt 2110 Ron si 1D (o singura armatura cu spectru de frecventa larg) sunt 1480 RON

  1. Foarte fain articolul!

    Chiar ma bucur ca sunt facute in Romania! O firma de casti romaneasca! Foarte tare 😀

    Le urez succes si cati mai multi clienti. Desi nu prea sunt fan casti in-ear, m-ai pus pe ganduri 😀

  2. Felicitari baieti, inca un articol minunat!
    Ma bucura foarte mult prezenta unei asemenea firme in Romania. Sper sa creasca cat mai mult baietii si sa capete experienta.
    Ma mananca rau sa iau o pereche sau macar sa fac un reshell la Triple Fi-uri daca tot i s-au parut incomode lui Darku 🙂
    Un lucru care ar mai trebui mentionat este ca aceste cascite sunt compatibile cu cablurile custom pt Ultimate Ears (cel putin asa pare).

  3. stefan, castile alea sunt de copiat sau securitate. aici vorbim de Monitoare IN-EAR nu de casti, care face parte din alta divizie. Iar Sonion si Knowles sunt lideri in producerea de drivere/receivere , diferente notabile intre cei doi producatori nu prea sunt.
    Stima

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.