Ati condus vreodata o masina sau motocicleta de care sa va indragostiti pe loc, iar dupa test drive sa ramaneti cu un gust amar dupa aflarea pretului?
Ati ascultat vreodata un sistem audio high-end care sa te bage instant in nirvana si totusi sa va intristeze amarnic dupa ce parasesiti showroom-ul?
Sunt intr-o relatie de amor si ura impreuna cu LCD-4 – capodopera celor de la Audeze, castile Apex ale tehnologiei planar-magnetice.
Acum cativa ani reprezenta o tehnologie muribunda, dar care a explodat la figurat dupa aparitia brandurilor precum Audeze sau HiFiMan.
Am fost printre primii parinti adoptivi ai acestor casti, mereu m-a fascinat tehnologia diferita, conceptul de functionare unic, magnetii gigantici care ofera un flux magnetic uluitor si nu in ultimul rand sunetul extraordinar.
Castile acestea m-au facut sa apreciez muzica mai mult ca niciodata si totusi m-au intristat nespus de mult. Spre sfarsitul articolului voi aborda tristetea care ma chinuie si noul trend care ma ingrijoreaza.
Non Sunet:
Nu este deloc secret, cei care ma cunosc stiu ca sunt un mare adept al cultului tehnologiei planar magnetice. Pentru mine este aproape o religie pe care zilnic incerc sa o raspandesc ateilor afoni.
Simt ca tehnologia ajunge la apogeu si la tot ce se poate scoate din ea.
Ganditi-va numai ca sunt folositi cei mai puternici magneti de pe pamant, se ajunge la un flux magnetic de 1,5 Tesla in configuratie push-pull care genereaza absolut cel mai rapid raspuns tranzitoriu si cel mai scurt declin al notelor.
Intre acesti doi magneti puternici se afla cea mai rigida si cea mai subtire membrana acustica, mult mai usoara decat masa aerului pe care o misca.
Elementele Fazor ghideaza undele acustice direct in ureche pentru o distorsiune aproape egala cu zero.
La 100 dB volum castile ofera o medie a distoriunii armonice de 0.1% !
Nici cele mai bune boxe electrostatice nu ofera o distorsiune armonica atat de mica, indiferent de pret si producator.
Design-ul in sine impresioneaza si el: banda de deasupra capului este ultra usoara, construita din carbon, banda din piele naturala largita la maxim ofera o distributie naturala a greutatii, imbunatatind confortul pe termen lung, iar cupele din lemnul Cocobolo atrag si ele atentia imediat.
Chiar si cablul analogic (configurabil avand terminatie single ended sau balansat) este unul cu totul special. Cablul are conductorul din cupru pur PC-OCC tratat la termperatura Cryo de -120 Celsius pentru a oferi cea mai buna conductivitate si cel mai pur sunet.
Numai prin inspectarea fizica a castilor inteleg ca am de a face cu ceva ultra premium, inaccesibil pentru mine.
Cele Bune:
Apas Play si incerc sa ma concentrez.
Ma inseninez la fata si ascult mai departe.
Zambesc, incepe sa imi joace piciorul drept.
Scot o bere nefiltrata de la rece si continui auditia toata seara.
Incerc sa imi adun cuvintele si esuez.
Incerc si seara viitoare si cealalta.
Ascult si saptamana viitoare.
Castile mi l-a imprumutat un bun prieten.
Pe de o parte ma simt presat ca trebuie sa imi adun gandurile la un loc si sa termin articolul, pe de alta parte dupa ce apas play ma teleportez in lumea mea, in care sunt eroul principal, sunt solistul, tobosarul sau tipul suparat care tipa ragusit.
Castile nu suna deloc bine, ele nu redau muzica si nu ma pot gandi la o prestatie sonora cand le ascult.
Sunteti impresionati cand mergeti pe strada si auziti sunete care vin din toate directiile, claxoane, galagia de zi cu zi? Probabil ca nu.
Ei exact asa nici eu nu am fost impresionat de ele.
Pentru ca ele nu redau muzica, ele te transporta direct intr-un concert live.
In fiecare seara in camera mea mi-au cantat artisii preferati chiar in fata mea, iar la un moment dat, dupa ceva mai multe sticle intr-o seara am vrut chiar sa stau si de vorba cu ei.
Castile acestea nu redau muzica, ele o creaza.
Probabil cel mai important aspect este cat de credibil pot suna, si cat de repede si usor dispar la figurat de pe cap.
Pot jura ca ascult o prestatie live in care am absolut cel mai bun loc din sala, centrat la fix.
Sunt unele echipamente audio care pur si simplu te vrajesc atat de mult incat parca nu iti gasesti cuvintele necesare pentru a le descrie, iti vine doar sa asculti muzica, sa te relaxezi si sa uiti de nevoile de zi cu zi.
Castile dispar si dau voie undelor acustice sa isi faca treaba neintrerupt, naturaletea de care sunt capabile este ametitoare.
Am castile de mai bine de o luna de zile, saracul om nici pana acum nu le-a vazut inapoi, sunt pur si simplu toxice odata ce le pui pe cap.
Timp de o luna am trecut peste cele mai importante albume care le tin mereu aproape de inima, cateva din ele chiar le-am redescoperit (deja a cata oara?).
Raspunsul in frecventa pentru gusturile mele este perfect.
Ascultand preponderent muzica anilor ’60-’90 – frecventele medii reprezinta 80% din toata aceasta muzica. Pentru mine daca media nu e, nimic nu e.
Ascultand Bohemiam Rhapsody de Queen in 16 bit/44Khz am inteles ca nu aud o medie buna, aud cea mai reala, credibila si dulce medie dintre toate castile testate.
Da, este usor indulcita, siropoasa si cremoasa, dar mmm…atat de savuroasa si gustoasa!
Pianul si chitara electrica creaza un mix atat de curios si placut, refrenul piesei imi ridica parul pe maini chiar daca vorbesc cu mama din ce in ce mai rar (ascultati piesa, ma veti intelege), efectiv simteam energia si emotia masiva trimisa direct catre sistemul nervos central, energie mixata si cu ceva gin si vreo 2 beri Schneider Weisse.
Mai stiti Hotel California de Eagles? Mai stiti prima lovitura a tobelor dupa primele 52 de secunde a piesei? Acea lovitura o puteti considera etalonul testarii tranzientilor rapizi, a distorsiunii si a ecoului (indusa de un design prost al cupelor sau a filtrajului acustic prost din spatele incintei). Cred ca am auzit cea mai detaliata si adanca lovitura de pana acum, de parca aud pentru prima data aceasta lovitura, pur si simplu a fost invalida pana acum.
Impresionant este ca acele 2 lovituri zboara prin vid practic pana la infinit, nealterand restul mixului acustic. Foarte, foarte curat reprezentate.
Granulatia usoara si incetosarea auzita pe LCD-2 a disparut complet! Basul rusinos si putin alterat auzit pe LCD-3 a fost arucat la gunoi.
Daca vorbim de bass, cred ca abia LCD-4 mi-a aratat defapt ce inseamna un bass adevarat, adanc, curat si agil.
Pentru ca pana acum basul auzit in casti parea incomplet, cateodata dintr-o singura nota grasa si murdara. LCD-4 mi-a demonstrat ca exista subtilitati ascunse nu doar pe medii sau inalte, dar si pe bass. De multe ori am auzit basul parca plutind si valuri peste valuri de bas ajungeau la mine unul dupa altul.
Aud cel mai adanc, cel mai rapid bass executat si in acelasi timp cel mai real, palpabil si natural bass.
Eu pe nici o boxa nu am auzit asa ceva, poate doar pe subwooferele REL…
Impresionat de capacitatea castilor de a reda bas, mi-am scos de la naftalina vechile CD-uri The Prodigy, trase in 16 bit/44Khz in WAV nealterat 1411 kb/s.
Dragi frati si surori ascultand Vodoo People, No Dance, Molotov Bitch, No Man Army si lista continuaaa am auzit cel mai cutremurator bass, nu ma puteam opri din headbang, ma durea si gatul dar nu ma puteam opri, seducator si foarte precis as caracteriza basul. Stii ca iti rupe auzul si totusi mai ridici putin volumul, in sinea ta spui ca inca 5 minute si te opresti si totusi mai adaugi un album intreg in playlist si te lasi pe spate.
Este toxic, seducator si carnos, nu te poti satura de el.
Acum 2 saptamani mi-am setat biroul final si mi-am montat monitoarele active de studio care imi plac nespus de mult (Dynaudio BM12 MKIII)
Avand woofere de 200 mm imi ofera un bass adanc, plin si bogat, insa pare complet fals si nul pe langa ce imi ofera LCD-4.
Consider ca LCD-4 au cele mai corecte medii si cel mai precis bas auzit pana acum, pe casti sau boxe, nu conteaza, daca se poate intrece acest bas si aceste frecvente medii, voi aplauda si imi voi scoate palaria respectuos, voi trage si cateva beri cu designerul minune care poate ridica din nou stacheta.
Un alt aspect impresionant care inca nu l-am intalnit atat de bine definit este adancimea sunetului.
Ascultand Dream On de Aerosmith, aud sunetul nascundu-se in vid si zburand spre infinit, nu loveste vreun perete imaginar sau ceva de genul acesta.
Prestatia este foarte adanca, de parca as asista la inregistrarea albumului in ’73 stand chiar langa muzicieni.
Pe Apocalyptica – Through Paris in a Sports Car melodia pur si simplu te vrajeste.
Violoncelele redate pe mai multe tonalitati sunt atat de pure si curate, simti cum zboara aerul pe langa artisti, cum se naste zgaraietura strunelor. Prestatia bine aerisita este cea care demonstreaza ca adancimea si aeriserea muzicii este foarte importanta. Cui ii place sa asculte un terci sonor?
Pe On Rooftop with Quasimodo ma apucase asa un headbang pe violocel ca mi se parea ca ascult cel mai suparat death metal de pe planeta.Lucru care demonstreaza un impact bine executat si o lovitura restrasa la timpul potrivit.
Stiti poza cu capsunele gri care par rosii?
Ce culoare vedeti aici?
Eu vad rosu, un mumbo jumbo al creierului uman care iti sugereaza culoarea.
Ce legatura are aceasta poza cu aceasta recenzie? 🙂
Impactul, lovitura in timpane care genereaza o dispozitie extraordinara iti da impresia ca simti vibratiile cu tot corpul, si basul parca iti loveste tot corpul, desi inafara de urechi undele audio nu lovesc nimic altceva.
Impactul generat de casti este incredibil si chiar imi pune imaginatia la lucru, jucand feste cu bobul de grau de substanta cenusie.
Inaltele au fost testate in special pe muzica clasica, majoritatea in Hi-Res 24bit/96 Khz
Am luat la puricat Anotimpurile de Antonio Vivaldi, Beethoven si cate ceva din Wagner.
Consider ca inaltele sunt unica regiune a raspunsului in frecventa unde putin de tot a fost atenuata liniaritatea.
Desi super rezolute, clare si aerisite, avand sclipici si piscatura, sunt usor de tot domolite in special pe registrele de sus. Granulatie sau acel “digitus” nu gasesti nici sunete stridente sau urcusuri deranjante.
Ba din contra de parca au fost usor taiate cele mai de sus note, insa numai putin de tot.
Spre exemplu pentru mine aceasta inseamna o prestatie naturala si placuta urechilor.
Numai asa poti crea o relaxare totata a mintii si a sufletului.
Pentru unii poate fi o blasfemie taiaerea usoara a registrelor de sus, pentru mine insa este un lucru pozitiv.
Prefer un sunet cald si bogat tonal in detrimentul unui sunet strident, abraziv si lipsit de substanta.
Cele Rele
I. Amplificarea
Castile au nevoie de 1.20 mW si 0.5 Vrms pentru a atinge o presiune acustica de 90 dB.
Pe romaneste sunt ineficiente, foarte ineficiente chiar!
Pe ampliful portabil FiiO A5 (care ofera cam 1 Watt la volumul maxim) sunt aproape ascultabile la volumul maxim, dat pe High gain.
Pe un Matrix Mini Pro 2S zici ca imi bat joc de casti, lipsa de dinamica si impact este evidenta, totul suna fad si neinteresant.
Urcand pana la un amplificator balansat de casti Matrix HPA-3B lucrurile se imbunatatesc considerabil, dar tot simt ca se poate mai bine, inca mai sunt trase in jos de amplificarea buna, dar mediocra pentru ele.
LCD-4 au nevoie de amplificatoare desktop de casti mari si care le bagi in priza, nimic altceva.
Solutii mobile nu prea exista pentru ele, dar sa stiti ca nici cele desktop nu fac mare treaba daca cantaresc mai putin de 5 Kg , le trebuie ceva greu la propriu si la figurat.
Sunt cele mai ineficiente casti ascultate si asta clar va pune la o cheltuiala suplimentara. Nu mai zic ca aveti nevoie si de cel mai detaliat DAC de care va tine buzunarul.
II. Elefantul din camera
Nu pot continua fara a nu mentiona elefantul din camera si anume PRETUL!
Patru mii de iepuri, sunteti sanatosi la cap?
Cu aceasta suma de bani mi-as putea cumpara motocicleta la care visez (SH cei drept) as putea calatori cu toata familia in jurul globului si mi-ar mai ramane si rest de 2 kile de carnat, as putea stinge o parte din creditul imobiliar, mi-as lua o cisterna de palinca de calitate, m-as insura a doua oara, multe lucruri poti face cu aceasta suma de bani.
Poate pentru un average Joe de prin state nu e problema, dar pentru un average ciobanas asa ca mine trebuie sa dai din coate mult si bine, sincer nu cred ca merita efortul…
Depinde, daca 4000 de euro reprezinta seminte pentru Dvs. – atunci Da! Sunt apogeul castilor planar magnetice si consider ca mai bun de atat nu se poate.
In caz contrar nu merita, cu aceasta suma de bani poti face un sistem stereo complet cu electronice cu tot de pretentii audiofile.
Noul trend al castilor high-end este ingrijorator. Simt ca este inceputul sfarsitului…HiFiMan HE-1000 la 3000 Euro, Focal Utopia la 4000 Euro, Abyss AB-1266 la 5500 Euro! HifiMan Edition 6 la 6000 Euro! si lista cu siguranta va continua in viitorul apropiat.
Ce urmeaza? LCD-5 la 8000 Euro?
Acest trend trebuie sa se opreasca pentru ca nu merge in directia care trebuie.
Afirmatia precum un sistem de casti va suna de cateva ori (5-10 ori) mai bine la aceeasi suma de bani decat un sistem stereo pe boxe cred ca nu va mai avea nici o semnificatie in urmatorii ani, nici acum nu mai este valida.
Lacomia nu face bine imaginii, acest trend trebuie oprit.
Toti vor sa asculte muzica de calitate la o suma accesibila.
Pe de alta parte…cine vrea o motocicleta SH cand poti asculta cum mortii canta din nou mai viu ca niciodata!!
Elvis, Lennon, Morrison, Hendrix, Cobain, Jackson, Cohen, Lemmy BRING IT ON! Va rog sa imi bantuiti gandurile si mai ales camera de auditii cat mai des posibil, am usa mereu deschisa pentru voi!
Cele bune:
– Tatal lor
– tehnologie din varful varfului
– Cel mai adanc si precis bass auzit din orice difuzor
– Medii calde, clare, cu nuante si contur
– Sunet credibil, viu, natural, Real
– Sunet adanc ca Groapa Marianelor
Cele rele:
– Inalte parjolite putin
– PRETUL!
– Greutatea (pentru unii)
Echipamente folosite pentru review:
Audeze LCD-4, Matrix X-Sabre Pro, HPA-3B, Mini-I Pro 2S, Audiobyte Hydra Z + sursa ZPM, FiiO A5 si X5 MKIII, Dynaudio BM12 MKIII, multa muzica si voie buna.
Nota lui Savu: Initial cand am citit titlul am crezut ca vrei sa te sinucizi. Dupa ce am citit si articolul mi-am dat seama ca trebuie sa discutam mai serios despre internarea pentru dezalcolizare. 🙂
Bun review-ul, bravo si multumesc !
Si eu am aceeasi problema, preturile. Accept ca lucrurile scumpe nu pot sa fie si ieftine… e multa munca in spate… dar de foarte multe ori in domeniul acesta companiile sar calul tare de tot.
Problema e ca la puterea noastra de cumparare e un hobby pe cale de disparitie… ma uit in jurul meu… vad extrem de putini oameni (colegi, amici, prieteni) care sunt pasionati de muzica, pot si vor sa investeasca intr-un sunet de calitate.
In cazul de fata, lasand la o parte pretul castilor trebuie sa te gandesti ca un sunet bun inseamna si un DAC bun si o amplificare pe masura… deci si mai multi bani sa te poti realmente bucura de potentialul complet al castilor.
Multa bafta !
Multumesc si tie pentru comentariu.
Da, un sistem pe masura, chiar si de casti este o avere in ziua de azi.
15 ani in urma cand am pus prima data mana pe niste casti de calitate, varful de gama era 400 USD daca nu ma insel (Sennheiser HD580)
In primul rand vreau sa salut revenirea voastra si ultimele review-uri facute.
Ai avut ocazia sa le testezi si cu amplificatorul Audeze „The King”?
Salut Dragos,
Din pacate regele in Romania inca nu a sosit 🙂
Il ascult cu prima ocazie daca il aduc, sunt pus pe lista de asteptare.
Cred ca adevaratul „elefant” il reprezinta faptul ca un setup complet pentru aceste casti depaseste pretul lor, grea boala sa fii audiofil 😀
Foarte bun review-ul!
Intr-adevar, LCD-4 sunt niste casti exceptionale iar bass-ul si mediile intr-advear sunt exceptionale!
Trist ca inca nu au facut si inaltele sa fie mai stralucitoare, sper ca la un moment dat sa apara casti cu bass-ul precis si mediile bune ca si acestea, dar cu inaltele stralucitoare ca HD800S.
Greutatea s-ar putea sa nu mearga chiar pentru toata lumea. Le pot purta 20-30 minute max pana sa ma doara gatul. Sper ca si acest lucru sa fie corectat pe o editie ulterioara!
Oricum, minunate casti si foarte bun review! Imi place faptul ca sunetul este descris in mod obiectiv si se poate face o aprieciere intre cum suna aceste casti chiar si daca nu a fost auzita o pereche inainte! Tot inainte!
Numai bine,
George
Salut George,
Multumesc.
Greutatea intr-adevar poate fi o problema, nu e cazul la mine, pe bostanul meu stau comode ore in sir.
dezalcoolizare 😉
greselile gramaticale sunt, pentru ochi, ca un solist care falseaza, pentru urechi.
De maine nu mai beau……..apa. 🙂
Nici o sansa, fara alcool nu-mi vine muza.
Pe o nota mai serioasa…ce bine ar fi daca as avea timp si pentru corectarea greselilor.
Magnetice planare, nu „planar-magnetice”, cu sau fără cratimă. În engleză relaţia de determinare are sintaxă inversată: determinantul stă în faţa determinatului, deci se zice „planar magnetic” (Ce fel de magnetic? Planar.), dar asta înseamnă în româneşte „magnetice planare”. Primul termen, cel mai important, e cel care-ţi spune care-i principiul de funcţionare – magnetic -, iar al doilea îţi spune ceva un pic mai puţin important, adică geometria elementului principal al ansamblului, care e membrana – aici, planară. Deci „magnetice planare”. (Deşi, fiind vorba de aspecte complet diferite ale design-ului, aş putea accepta şi inversarea lor, rezultând forma „planare magnetice”, dar nu şi pretenţia că e o traducere mai fidelă. Că ţin mult la fidelitate. 😛 )
Oops, se pare că termenul „planar” se referă la câmpul magnetic şi nu la membrană. Conform Audeze:
„The “planar” in planar magnetics refers to the magnetic field that’s distributed in the same plane (parallel) to the diaphragm.”
Mdeci funcţionează la fel de bine traducerea „planar magnetice” ca şi „magnetice planare”, nu e neapărat mai fidelă a doua. 🙂 Well alright then.
Spune-mi te rog ce parere ai despre amplificatorul de casti Audeze Dekard?
Este un Matrix HPA-3U intr-o carcasa mai fancy. Daca tii neaparat la design e ok, daca nu, gasesti acelasi produs la 1/2 pret.