FiiO au regandit complet gama playerelor portabile, iar M7 este primul lansat din aceasta serie.

La o prima inspectie imi dau seama ca M7 este complet diferit fata de celelalte playere din seria X, nu este un produs adresat strict audiofililor, avand ca tinta un public mai larg. Datorita noilor tehnologii Bluetooth precum AptX-HD si ultraperformantul codec LDAC, incorporarea receptorului Radio FM si implementarea sistemului de operare bazat pe Andoid 7 mult simplificat, M7 este un produs accesibil pentru oricine are un minim interes pentru calitatea audio.

Schimbarile au mers intr-o directie buna si prevad ca va fi un player portabil de succes.

Design & Calitatea constructiei

Imi place nespus de mult noul design, revenirea la corpul unibody din aluminiu este binevenita. Noul look e destul de banal si simplu deoarece arata exact ca o caramida din metal . Colegul Savu se plange de unghiurile ascutite, pe mine insa nu ma deranjeaza deloc acest aspect, din contra, iubesc caramizile!

Fizic este mai mic, mai usor si mai subtire decat X1 MKIII si X3 MKIII, foarte comod de tinut in mana si destul de ergonomic datorita dimensiunilor reduse.

Ca si la predecesorii sai jack-ul de 3,5 mm are o functie dubla: poate fi iesire normala amplificata de casti sau iesire curata de linie de 1.2V Rms. Din pacate s-a renuntat la transportul digital coaxial, pentru aceasta functie veti avea nevoie de X5 MKIII sau de X7 MKII.

In partea de jos gasim conexiunea USB-C pentru incarcare si transfer date. Portul USB-C este mult asteptat si binevenit pe aceste aparate, preconizez ca producatorul deja s-a pus pe treaba dezvoltand succesorului dock-ului K5, sper sa il vedem cat de curand posibil.

In partea stanga se gaseste rotita digitala de volum care ofera 60 de pasi si cele 3 butoane pentru redare/pauza, urmatoarea si anterioara melodie, o apasare lunga va derula rapid inainte sau inapoi melodia. In partea dreapta se gaseste slotul microSD ce suporta carduri de pana la 512 Gb memorie, iar in partea de sus gasim butonul de pornire/oprire si jack-ul de 3,5 mm.

Ecranul touch de 3.2” este suficient de mare pentru a citi usor informatia pe el si suficient de mic incat sa prelungeasca durata bateriei pana la 20 de ore. Ecranul foloseste o matrice IPS ce are rezolutia de 480 * 800 pixeli, unghiul de vizibiltate este bunicel si luminozitatea decenta chiar si in zilele insorite. La contrast si gradarea fina a culorilor sta putin mai prost, insa pana la urma urmei nu a fost creat pentru vizionarea pozelor sau a filmelor, pot trece peste acest aspect.

Nu am ce sa-i reprosez, calitatea constructiei este la un nivel inalt, design-ul e simplist, este mic si portabil, pana acum imi place tot ce vad.

Sub capota

Dupa cum spuneam M7 foloseste sistemul de operare Android 7 foarte customizat de catre inginerii FiiO, totusi este foarte diferit de ceea ce am vazut pe X5 MKIII si X7 MKII.

Aplicatiile terte nu se mai pot instala, unica aplicatie care se poate lansa este FiiO Music.

Dispozitivul este condus de catre procesorul dual-core Exynos 7270 tactat intre 1 – 1.4 Ghz (la un proces de fabricatie de 14 nm) iar memoria RAM este de 768 Mb.

Initial vazand specificatiile aveam mari emotii ca aparatul se va misca mai lent decat celelalte playere FiiO insa ma bucur sa confirm ca este de fapt cel mai rapid player din tot portofoliul FiiO. Se misca fluent, fara sacadari, inclusiv redarea fisierelor DSD 64 este lipsita de sughituri.

Convertorul digital catre analog este ESS Sabre 9018Q2C care momentan este capul de serie a chip-urilor mobile din portofoliul producatorului american.

Acest convertor se ocupa si de etajul de iesire de linie si cel de casti, astfel semnalul audio care il vom auzi in casti iese direct din ES 9018Q2C fara a mai trece prin circuite integrate separate – un lucru ideal pentru a oferi un sunet cat mai curat posibil.

O noutate in portofiliul FiiO sunt noile standarde Bluetooth 4.2 cum ar fi AptX-HD dezvoltat de Qualcomm si LDAC dezvoltat de Sony, cel din urma putand oferi un bitrate impresionant de pana la 999 Kb / sec ceea ce este deja considerat semnal lossless.

Desi o iesire coaxiala sau optica nu mai este prezenta, M7 poate trimite semnal digital prin portul USB-C catre un convertor mai bun ca de exemplu Q5 folosind un cablu custom precum FiiO CL06.

Producatorul a decis si includerea unui receptor radio FM 76 – 108 Mhz care practic include toate benzile radio din jurul lumii.

Desi bateria are doar 1180 mAh, datorita consumului mic al electronicelor M7 are o autonomie impresionanta de 20 de ore si de 40 zile in modul standby. Fata de 8-10 ore ale lui X7 MKII cred ca 20 de ore sunt mai mult decat suficinte.

Etajul de amplificare face parte din SoC-ul ES9018Q2C si ca urmare amplificarea de casti nu impresioneaza atat de mult cum o fac playerele din seria X. M7 ofera pana la 70 mW in 16 Ω si 40 mW in 32 Ω. Pentru referinta un iPhone 6s are 26 mW in 32 Ω.

Interfata Grafica

De la prima pornire a lui M7 mi-am dat seama ca interfata a suferit mari modificari pentru a fi pe intelesul tuturor, nu doar al audiofililor. Cele 6 bule indica din start ce dorim sa facem. Setarile audio detaliate se pot accesa doar din FiiO Music, observ ca nu mai putem selecta doua nivele de gain. Fiind un ecran tactil se folosesc multe scurtaturi, gen glisarea din diferite parti ale ecranului te poate intoare la meniul principal sau la folderul principal in care se afla fisierele audio, recomand consultarea manualului pentru a le invata pe toate.

Interfata grafica este cu siguranta mult mai simpla decat cea gasita pe seria X si sper ca aceasta interfata va fi portata si pe noile generatii X3, X5 cat si X7.

Sa trecem acum la partea cea mai interesanta.

Performanta Audio

Desi la o prima inspectie nu i-am dat prea multe sanse din cauza dimensiunilor mici si a specificatiilor, am ramas placut impresionat de calitatea sunetului invers proportionala cu dimensiunea sa.

Acum habar n-am ce mumbo-jumbo au facut inginerii FiiO, poate e de vina SoC-ul ESS All-In-One, poate e de vina procesarea custom FPGA, poate e placa de baza in 6 straturi ce elimina o parte din cross-talk, insa datorita tuturor acestor aspecte sunetul este intr-o clasa superioara, strict pentru mine suna mai cristalin decat X3 MKIII si X5 MKIII.

Pare ireal, insa punctul forte a lui M7 este exact nivelul ridicat al detaliului, aersirea foarte buna a notelor si viteza + impactul in timpane de care este capabil.

Pe castile in-ear FH5 ale aceluiasi producator, volumul era situat cam la jumatate, mai sus de atat devenea dureros.

Desi FH5 sunt foarte rezolute si pretentioase cand vine vorba de o iesire curata de casti, pe M7 chiar si la volumul maxim nu se aude nici un his si nici un zgomot de fond. Fundalul e negru ca taciunele, este un lucru foarte imbucurator pentru cei care vor sa foloseasca M7 cu armaturi balansate sau cu IEM-uri custom sau hibride.

Sennheiser HD660S sunt o sarcina destul de grea pentru M7 si totusi la volumul maxim sunau destul de viu si dinamic, aparatul poate duce chiar si sarcini mai dificile dar nu va asteptati la minuni pe castile desktop. Pentru majoritatea castilor portabile, fie ele over-ear sau in-ear M7 este foarte capabil si nu are nevoie de amplificare separata de casti.

FH5, F9 PRO, SE846 cat si Momentum 2.0 au fost conduse autoritar, cu tone de headroom si cu multa rezerva de putere.

Pe muzica electronica sare mult in evidenta atacul si viteza de care este capabil, din acest punct de vedere din nou este peste X3 MKIII si chiar peste X5 MKIII.

Sunetul cristalin si aerisit amplifica si mai mult senzatia de viteza si impact al sunetului, cand loveste sub-basul parca da metroul peste tine, senzatia e foarte satisfacatoare.

Infected Mushroom – Groove Attack capata un impact incredibil si o dinamica pur si simplu exploziva, vreau nu vreau headbang-ul e deja in toi…

Aceeasi piesa imi demonstreaza ca basul este exact ce mi-a recomandat doctorul, si nu ma refer doar la mid-bas, dar si la sub-bas care coboara adanc, loveste si se retrage imediat. Simt ca basul este putin accentuat, dar nu cu mult, indeajuns incat sa iti ridice dispozitia insa nu atat de mult incat sa te deranjeze. Puristul din mine zice ca are o doza buna de calitate si un extra topping la cantitate.

Tranzitia de la bas la medii este foarte lina, acelasi lucru se intampla si de la medii la inalte. Raspunsul in frecventa pare liniar cu o mica accentuare a basului.

Mediile suna clar, sunt bine delimitate, aerul dintre voci este prezent, vocile nu sunt siropoase dar nici uscate. Tipic chipsetului ESS Sabre accentul s-a pus mai mult pe conturul notelor, inclusiv a mediilor si mai putin pe greutatea tangibila a acestor note.

Nu pot spune ca este un sunet foarte natural, dar nici clinic nu este, greu sa cataloghez asa ceva, M7 este undeva pe la mijloc. Spre exemplu X3 MKIII tinde mai mult spre tabara muzicalitatii si a sunetului natural, iar X7 MKII in tabara opusa, a liniaritatii si a preciziei absolute, M7 este undeva la mijloc, avand cate putin din toate ..totusi prestatia tinde mai multe spre X7 decat spre X3, M7 are o rezolutie despre care pot discuta lejer la un DAC desktop de renume.

Pe muzica rapida de orice soi M7 este pur si simplu un deliciu, precizia si viteza ies imediat in evidenta, dupa care observi imediat dinamica ridicata ce iti face pielea de gaina, elemente la care doar viseaza telefoanele mobile actuale.

Inaltele ca si celelalte frecvente se aud curat, extremitatile sunt si ele prezente, cinelele se aud clar fara reverbul deranjant prezent pe sursele audio ieftine. Inaltele din nou au o prezenta perfecta, se retrag destul de repede fara a crea terciul murdar de care personal fug ca dracul de tamaie.

Deficientele inregistrarilor vechi se aud si din pacate nu pot fi mascate, aparatul va accentua toate detaliile dorite sau nu din inregistrare.

Granulatia pe albumele rock vintage este prezenta, fumul vechilor studiouri este si el prezent, nu foarte accentuat dar se aude fara mult efort.

Per total mi se pare o sursa audio sincera care nu mascheaza nimic, ce are o rezerva destula de putere pentru castile portabile, ce poseda o dinamica incredibila avand in vedere dimensiunile pe care le are. Daca iau in calcul portabilitatea si autonomia excelenta deja mi se pare greu de egalat.

La sfarsit am facut si cateva experimente, de exemplu am conectat o pereche de Audeze LCD-4Z la M7. Desi playerul nu este la nivelul castilor, discutam totusi de un model de peste 4000 Euro, LCD-4Z au fost surprinzator de bine pilotate. Experienta sonora a fost buna, dar a lipsit acel factor WOW, acel sunet care te lasa cu gura cascata si pe care-l astepti dintr-o pereche de casti care se afla pe lista scurta a celor mai bune din lume.

Am trecut la nivelul urmator si am conectat M7 la un…Chord Hugo 2. Cea mai buna descriere a acestui combo este…bomba. Micul M7 este un transport incredibil de bun, iar de Hugo 2…vom discuta in episodul urmator. Va dau un singur tip, Hugo 2 este foarte scump si totusi ieftin pentru ceea ce ofera. Chiar ieftin.

Comparatii

Desi nu as vrea sa canibalizez playerele FiiO din aceeasi gama de pret, este imperativ necesar sa fac acest lucru.

M7 vs X3 MKIII

Ambele playere sunt comercializate la aceeasi suma de bani si totusi sunt doua aparate destul de diferite.

X3 MKIII ofera (mult) mai multa putere, conducand absolut fara probleme HD660S, pe cand M7 mai sufera pe ici colo pe unele pasaje si unele melodii.

X3 MKIII ofera pe langa iesirea SE de 3.5mm ofera si o iesirea balansata de 2.5 mm, si poate fi utilizat ca DAC USB, functie care lipseste din M7. Daca puterea este ceea ce va doriti X3 este o alegere mai buna.

Strict din punct de vedere al calitatii sunetului M7 este peste X3 la mai toate capitolele.

M7 suna mai tehnic, mai curat si mai detaliat, suna putin mai spatios pe latime oferind si mai mult aer intre note. M7 suna mai rapid, mai exploziv intr-un fel, X3 este ceva mai lenes, lucru care afecteaza destul de mult urcusurile dinamice folosite in general pe muzica rapida. Tot spectrul de frecventa este mai liniar pe M7, prin comparatie X3 suna putin murdar de parca o cortina acopera muzica ascultata. Nu este o diferenta uriasa, dar sesizabila si bine documentata pe mai multe modele de casti potabile si desktop. Am folosit inclusiv solutii exotice precum Audeze iSine 20 si Shure SE846.

M7 vs X5 MKIII

X5 III este mai scump si mult mai avansat avand multe functii suplimentare precum streaming, instalare de aplicatii terte, amplificare si mai potenta decat cea gasita pe X3.

Culmea este ca sonic M7 suna putin mai curat si mai aerisit, putin mai liniar chiar.

X5 III este usor mai muzical si mai natural, insa pierde la redarea corecta a inaltelor, taind putin din extremitati. M7 are sunet mai complet, sub-bas mai prezent si inalte mai cristaline fara extremitati taiate.

X5 III suna mai adanc si mai larg, scena mai imprastiata, un efect foarte placut pe jazz si clasica, presupun ca se datoreaza etajului mult mai avansat de amplificare a castilor. La acest capitol M7 suna mai intim si mai timid, suna destul de imprastiat si scena este destul de buna, dar nu la nivelul lui X5 III. Daca nu as lua in calcul puterea superioara a lui X5 III si capabilitatile de streaming prin Wi-Fi atunci consider M7 cam la acelasi nivel cu X5 III, unele chestii fiind mai bune pe M7 si unele pe X5 III.

Concluzii

M7 mi-a intercut asteptarile si de acum inainte nu voi mai judeca o carte dupa coperta sa.

M7 este exact cum ar trebuie sa fie un player portabil fara multe brizbrizuri: este mic, ergonomic, simplu de utilizat, are o autonomie excelenta si cel mai important suna extraordinar.

Calitatea caramizii de aluminiu este la un nivel inalt si chiar nu am ce sa-i reprosez, mi-as dori ca si succesorul lui X3 sa mearga in acceasi directie, comparativ cred ca X3 MKIII a dat-o putin in bara la capitolul design…

Sunt curios de ce au abandonat motto-ul Infinity Sound adica mai exact iesirea balansata de 2.5mm de casti si de ce USB DAC-ul a fost lasat in paragina, imi va fi dor si de iesirea coaxiala pentru al folosi pe post de transport digital.

Insa daca toate aceste functii suplimentare nu va intereseaza atunci M7 este foarte capabil si comparabil cu playere sau surse audio mai scumpe.

FiiO M7 poate fi achizitionat la pretul de 1050 lei, nici prea ieftin, nici foarte scump, un pret corect pentru ceea ce ofera.

PRO:

  • Sunet cristalin cu o extragere buna a detaliilor
  • Aerisirea buna a tuturor notelor muzicale
  • Sunet intim dar adanc
  • Spectrul liniar cu o usoara coloratura pe bas
  • Echilibrul tonal bun intre tehnicalitati si muzicalitate
  • Prezenta noilor standarde Bluetooth AptX-HD si LDAC
  • Dimensiuni mici, interfata simpla de utilizat, autonomie buna
  • Pret corect raportat la performantele acustice

Contra:

  • Lipsa USB DAC-ului, a iesirii balansate de casti si a celei coaxiale
  • Putere limitata pe casti mai putin eficiente
  • Husa din piele nu mai este inclusa in pachet

Echipamente folosite pentru recenzie:

FiiO M7, X3 MKIII, X5 MKIII, F9 PRO, FH5, Sennheiser HD660S, Momentum M2.0, Audeze LCD-4Z, iSine 20, Shure SE846, Chord Hugo 2.

1 COMENTARIU

  1. Felicitari pentru articol.

    Ma bucur ca ai facut comparatiile cu X3III si X5III, chiar eram curios daca trebuie sa le vand pe careva si sa trec la M7 🙂

    Asteptam si pe Hugo 😉

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.