FiiO M3K – Demn de numele sau

FiiO M3K – Demn de numele sau

La inceputul anului 2016 am avut placerea sa testez cel mai mic player Hi-Res la nivel mondial si anume FiiO M3, am fost destul de incantat. Sunetul era exact ce trebuia, autonomia era suficienta, in schimb constructia in totalitate din plastic si navigarea greoaie au ruinat experienta finala. Ce putea fi un player extraordinar si foarte recomandat a devenit un player ordinar din cauza neluarii in serios a celor mai importante aspecte ce definesc un player portabil: primele atingeri, prima impresie sonica si desigur usurinta in utilizare.

Noul M3K abia lansat promite sa indeplineasca toate cerintele noastre. Sa trecem la treaba si sa vedem daca producatorul s-a tinut de cuvant.

Design & Calitatea constructiei

Fara indoiala, in dezvoltarea noului M3K s-a pus un mare accent pe design si alegerea minutioasa a materialelor.

Carcasa este in totalitate din aluminiu anodizat, iar partea frontala este din sticla calita pentru a oferi o rezistenta superioara la socuri.

Acum M3K arata mult mai elegant, mai simplu si mai modern decat predecesorul sau.

Fizic este este mai mic decat X1-II insa putin mai mare decat M3, las aici o poza ca sa va fie mai clar.

Oricum M3K alaturi de celelalte 2 aparate reprezinta cele mai mici playere testate de noi, sunt cu adevarat portabile fata de alte monstruozitati pe care le-am mai testat.

Aparatul se controleaza usor cu o singura mana, datorita panoului frontal touch si a butoanelor care se situeaza doar pe partea stanga a aparatului.

In afara de butoanele pornire/oprire, reverse, forward si play/pauza (poate fi reprogramat sa faca si alte functii) mai gasim in partea de jos iesirea normala de casti de 3,5 mm, slotul de card microSD si conexiunea microUSB pentru incarcare si transfer date.

Aparatul nu are memorie interna, muzica se stocheaza doar pe cardul microSD, teoreric sunt suportate carduri de pana la 2Tb memorie, noi am folosit cu succes un card Sandisk cu memorie de 128 Gb.

Rotita de volum sexy de pe aparatele mai scumpe a fost abandonata si a fost inlocuita cu 2 butoane simple pentru a controla volumul si aceasta din doua motive: spatiul intern foarte limitat si costurile de productie. Pana la urma urmei M3K este un player entry-level care doreste sa nu agreseze prea mult bugetul.

Ecranul IPS cu diagonala de 2” si rezolutia de 320 x 240 pixeli este destul e clar si luminos, culorile sunt vii, unghiul de vizibilitate este mai bun decat m-am asteptat. Un lucru important pentru mine este ca, coperta albumelor este afisata nativ in forma partrata, lucru care lipsea si ma deranja destul de serios atat pe vechiul M3 cat si pe X1-II.

M-au bucurat si micile detalii (noi in portofoliul FiiO) care uneori fac diferenta dintr-un aparat bun si unul finut ca de exemplu sigla Hi-Res de pe spatele aparatului nu mai este un simplu sticker de hartie lipit dar este gravat cu laser direct de suprafata de aluminiu. O alta chestie interesanta este ca in timpul redarii unei melodii lossless in coltul dreapta jos apare sigla SQ (sound quality), la redarea unei piese Hi-Res apare sigla HR, la redearea fisierelor DSD pe sigla apare DSD iar la redarea fisierelor lossy (mp3 s.a.) nu apare nimic, astfel voi sti in avans calitatea fisierului redat fara al mai verifica in “view track info”.

Momentan nu am ce sa-i reprosez, este frumos, usor de utilizat cu o singura mana, iar calitatea constructiei a plonjat sus de tot comparativ cu aparatul pe care il inlocuieste.

Sub Capota

Procesorul ales este Ingenic X1000/E tactat la viteza de 1 Ghz care se ocupa de meniu si toate functiile aparatului. Aparatul se misca rapid, se porneste aproape instant, clar mai rapid decat M3, decat X1-II si mult mai rapid decat playerele superioare bazate pe Android.

Meniul in sine ruleaza fluent pe orice material PCM lossy sau lossless (16 sau 24 bit) …in afara de material DSD – unde am simtit ca raspunde mai greu comenzilor si ca in general se misca mai lent. Daca detineti o vasta colectie de muzica in format DSD cred ca ar fi mai bine sa va orientati catre un player care se misca mai rapid pe astfel de fisiere cum ar fi FiiO M7.

La baza decodarii audio al acestui player se afla convertorul digital catre analog AK4376A care este mult mai avansat decat cel gasit pe vechiul M3, este chiar mai avansat decat Ti PCM5242 gasit pe X1-II si pe X3-III!

AK4376A face partea dintr-o generatie noua de convertoare digitale special concepute pentru sursele audio mobile. In afara de decodarea propriu zisa acest chip inglobeaza si etajul final de amplificare casti fara a mai trece prin circuite integrate separate, un lucru ideal pentru a oferi un sunet cat mai curat posibil.

Conectat la un PC/Mac micul M3K poate functiona si ca un DAC extern care este imediat recunoscut de calculator ca fiind un decodor audio extern.

Conexiunea USB este de tip Asincron care nu va induce zgomot digital nedorit in lantul acustic.

La dezvoltarea lui M3K s-a renuntat la iesirea dedicata de linie, de cea digitala (coaxiala sau optica) si de emitatorul Bluetooth, in schimbul unei functii noi – reportofon digital. In partea superioara a carcasei se poate observa un mic orificiu care de fapt reprezinta microfonul aparatului. M3K poate inregistra atat in format lossy cat si in format lossless de calitate.

Un alt aspect important este durata de viata a bateriei, in modul standby playerul va rezista 38 de zile, iar in timpul auditiilor la volum normal am atins impresionanta cifra de 24 de ore!

De departe avem la indemana cea mai impresionanta autonomie, urmata de cea a lui M7 de 20 de ore.

Amplificatorul de casti face parte din SoC-ul AK4376A si ca urmare nu impresioneaza atat de mult cum o fac playerele din seria X. M3K ofera pana la 42 mW in 16 Ω si 25 mW in 32 Ω. Ca referinta conectat la o pereche de casti de tip IEM FiiO FH5 mai sus de 35 volum (din maxim 60) nu pot rezista.

Interfata Grafica

Noua interfata este mult mai prietenoasa decat cea a vechiului M3, este simpla si intuitiva.

Se poate naviga dupa fisiere (asa navighez cel mai des) si dupa categorii precum artist, album, gen, dupa playlist-uri. Se poate crea si un playlist cu piesele favorite ceea ce fac de fiecare data.

Cele mai importante setari audio se gasesc in categoria Play Settings, observ ca s-a renuntat la cele 2 niveluri de gain.

Sunt prezente si cateva scurtaturi fara a mai porni ecranul, iar butonul play/pauza poate fi reprogramat pentru a face o alta functie, recomand consultarea manualului de utilizare pentru a le invata pe toate.

Interfata grafica pana la acest moment (impreuna cu cea a lui M7) reprezinta un mare pas inainte, este extrem de simpla, am nevoie de exact 2 atingeri dupa pornirea aparatului pentru a asculta o piesa.

Interesanta jucarie, sa vedem ce poate cu adevarat.

Performanta Audio

In primul rand M3K a fost testat ca player portabil, ca DAC extern, iar ulterior a fost comparat cu M3 si cu X1-II. L-am folosit atat cu IEM-uri hibride cat si cu casti dinamice portabile.

Am avut o tentativa sa il folosesc cu Sennheiser HD660S insa fara adaugarea unui amplificator portabil de casti in lantul acustic nu am putut conduce decent aceste casti.

Sa fim seriosi, M3K nu a fost conceput sa conduca casti desktop si nu poate face acest lucru.

In schimb hibridele FiiO FH5 au fost conduse excelent, volumul situandu-se undeva intre pozitia 30-35 din maxim 60, iar pe Sennheiser Momentum 2.0 (cele over-ear) nu puteam urca volumul mai mult de 45 din 60.

Rezerva de putere este prezenta, conduce mai mult decat decent orice casti portabile, inclusiv cele bazate pe armaturi balansate.

Ah, ca tot veni vorba de cascutele ce folosesc armaturi balansate sa stiti ca M3K este printre putinele playere FiiO care se pot lauda cu un nivel scazut de his si zgomot de fond. Zgomotul de fond este inaudibil pe ultra sensibilele FH5! Vechiul M3 cat si X1-II nu se pot lauda cu asa ceva, auzindu-se un his in surdina pe aceste casti.

Inteleg ca FH5 probabil sunt overkill pentru acest aparat, dar e bine de stiut ca este complet lipsit de zgomot de fond, stiu cateva persoane care isi doresc un aparat cat mai mic pentru al folosi cu IEM-uri pe armaturi balansate in timp ce fac sport.

Raspunsul in frecventa este destul de liniar, fara gropi masive si fara urcusuri bruste.

Cel mai mare plus fata de vechiul M3 este ca sunetul nu mai pare isteric, inghesuit si lipstit de vlaga.

M3K suna mult mai extins, cumva mai lin si fluent si mult mai detaliat.

Per total sunetul respira bine, nu poate fi vorba de un sunet extrem de larg sau adanc, insa nu este nici claustrofobic (cum era in cazul vechiului M3).

Exista un nivel decent de aer intre note, terciul sonor auzit pe telefoanele mobile nu este prezent – semn ca Cross Talk-ul este mai bun decat cel al unui telefon mobil.

Scena stereofonica nu este foarte larga, insa indeajuns de mare incat sa asculti o orchestra si sa te simti pe scena impreuna cu artistii preferati. Se simt barierele acustice si lovirea brusca a notelor de catre un perete imaginar. Per total sunetele se aud in jurul meu mai tot timpul si nu doar in capul meu cum o fac telefoanele mobile.

Sunetul impresioneaza mai mult prin adancime decat prin latime sau inaltime.

Exista un scurt decalaj pana se aude urmatoarea nota, timp in care se poate aprecia conturul fiecarei note muzicale.

Probabil cel mai important aspect al micului M3K este ca suna curat, clar si detaliat.

Acum cateva saptamani m-a socat la propriu cum poate suna un receptor Bluetooth de la FiiO, ma refer la BTR3 care aproape ca suna ca un sistem desktop. Simt exact acelasi lucru si pe M3K, semnatura sonica ale acestor aparate seamana extrem de mult. Dupa o rapida verificare a specificatiilor mi-am dat seama ca ele de fapt folosesc acelasi DAC chip.

Pe M3K sunetul doreste sa fie unul liniar, foarte sincer si care nu altereaza raspunsul in frecventa. In acest sens M3K este foarte diferit fata de M3 chiar si fata de X1-II.

M3K impreuna cu M7 arata noua directie a sunetului pe care FiiO a decis sa o imbratiseze ultima vreme, si anume un sunet aerisit, curat si detaliat.

Ca urmare M3K nu ofera caldura si duiosenia pe care o avea vechea generatie de playere FiiO (X1-II, X3-II), accentul nu se pune pe redarea basului si a mediilor calde dar pe experienta sonica ca un tot intreg.

Interesant este ca M3K se impaca foarte bine cu majoritarea castilor indiferent de semnatura lor sonica. Coloratia sunetului impreuna cu M3K este minima si de cele mai multe ori veti simti coloratia inregistrarilor, a masteringului sau a castilor in sine.

Nu voi lua la puricat raspunsul in frecventa impartit pe bas, medii si inalte pentru ca exista un echilibru tonal foarte bun intre cele 3 si nu iese nici una din ele in evidenta.

Nivelul ridicat al detaliului si sunetul bine aerisit mereu conduc catre o dinamica mai sprintena si cumva mai fulgeratoare.

M3K din nou imi demonstreaza ca vechea semnatura sonica FiiO nu mai este prezenta, s-a renuntat la sunetul romantic si lent in schimbul unui raspuns tranzitoriu mai rapid. Fiecare nota este executata cu agilitate, creand un impact mai bun in timpane. Totodata fiecare sunet este mai controlat si nu se revarsa peste frecventele invecinate.

In acest sens M3K depaseste performanta playerelor mai scumpe precum X1-II si X3-III.

Incet dar sigur inteleg ca FiiO tranziteaza catre un nou sound si cumva catre un nou inceput, noile M3K, M7 si foarte curand M9 merg umar la umar in aceeasi directie.

Comparatii:

Old school M3 VS New School M3K

De la primele atingeri imi dau seama ca M3K face parte dintr-o clasa superioara.

Absolut totul este imbunatatit: calitatea materialelor, finisajul, meniul mult mai simplu si mai rapid, autonomia si nu in ultimul rand sunetul.

M3 suna aglomerat, claustrofobic si artificial intr-un fel. Am senzatia ca M3 da prea mult din coate pentru a suna bine, se chinuie prea mult, de fluiditate nici nu poate merge vorba. M3 nu leaga notele intr-un mod natural, acea fluiditate prezenta pe sursele de calitate nu exista. Pentru un simplu player portabil M3 isi face treaca, daca aveti deja pretentii audiofile atunci M3 iese complet din discutie

M3K suna mai fluent, notele sunt legata cu fir de matase, trecerea de la bas la medii si ulterior la inanlte se face mai natural si mai placut urechilor.

Sunetul este mai larg, mai extins, mai adanc si mult mai curat. M3K de asemenea suna mult mai detaliat si va extrage mai multa informatie din piesele favorite.

Pe material Hi-Res este o diferenta si mai mare, M3K pur si simplu prinde aripi pe astfel de fisiere.

Este clar ca M3K poate fi deja catalogat ca un player cu pretentii audiofile, are tot ce ii trebuie: sunetul a fost peste asteptari iar autonomia poate tine chiar si o saptamana daca ascult in jur de 3 ore pe zi.

Pastila rosie M3K VS pastila albastra X1-II

X1 este putin mai greu, putin mai voluminos, navigatia este putin mai greoaie, prefer scroll-ul sus-jos al lui M3K fata de cel circular a la iPod. X1 are autonomia mai slaba, poate transmite muzica wireless prin Bluetooth 4.1 ceea ce M3K nu poate oferi, in schimb M3K are in plus un reportofon digital.

X1-II este mai scump iar calitatea materialelor este practic identica.

Sonic X1 suna mai fluent, are o lichiditate foarte aparte pe muzica slow, suna mai melancolic si va trage mai tare de suflet.

Pe de alta parte M3K este mult mai agil, ataca si se retrage instant, de parca ar lupta categoria usoara cu cea grea. M3K este vitezomanul dintre cei doi, sunetul pulseaza dinamic mai mult pe M3K decat pe X1 si va impresiona mai mult pe muzica rapida si ritmata.

Transparenta si nivelul de detaliu extras din melodiile preferate este putin mai ridicata pe M3K .

M3K este mai liniar cumva, fara a fi clinic sau neinteresant/plictisitor, X1 pune un mic accent pe bas si medii. Orice ai face vei auzi intai mediile, basul si apoi restul frecventelor pe X1, pe cand pe M3K nici o frecventa anume nu iese in evidenta, M3K este mai aproape de referinta.

X1-II suna putin mai extins pe latime, poate un dram mai aerisit cumva, exista un spatiu vid mai mare intre note, pe cand cu M3K pot aprecia mai bine conturul fiecarei note, forma notelor muzicale este mai definita.

M3K suna mai aproape de ascultator insa nu e deloc inghesuit, mai e cale lunga pana acolo.

Pentru muzica care imi place M3K este mai impresionant insa imi dau seama ca pe genurile mai lente X1-II va castiga de fiecare data.

Mai trebuie mentionat ca X1 II este mai puternic si poate pilota casti mai pretentioase.

Concluzii

Din anumite considerente M3K mi-a intrecut asteptarile, este mic si cu adevarat portabil, nu ocupa prea mult spatiu in buzunar si are un pret foarte atragator.

Nu are un receptor radio si nici nu poate transmite muzica wireless prin Bluetooth, in schimb sunetul care l-am auzit a rivalizat playerele mai scumpe. Am decis sa nu il compar cu fratele mai mare X3-III pentru ca ar putea supara proprietarii respectivului aparat, voi mentiona doar ca M3K face fata unui X3-III fara nici o problema daca iau in calcul doar iesirea normala de casti (3.5 mm) si nu cea balansata.

M3K a spulberat fara drept de apel vechiul M3 care sta in KO inca de la inceputul articolului. Desi mai demult am simtit ca M3 nu era demn de numele FiiO, M3K este demn de numele sau!

Pro:

• Design modern, constructie solida
• Sunet neutru fara a fi clinic sau ne interesant
• Are un echilibru bun intre muzicalitate si calitati acustice
• Prezenta DAC-ului USB si a reportofonului
• Lipsa totala a hisului si a zgomotului de fond
• Conduce lejer castile portabile
• Scena stereofonia adanca si bine imprastiata
• Pretul mega atractiv

Contra:

• Lipsa iesirii balansate, a iesirii de linie si a emitatorului Bluetooth

• Putere limitata pentru restul castilor (desktop)

Echipamente folosite pentru recenzie:

FiiO M3, M3K, X1-II, X3-III, FH5, Sennheiser HD660S, Momentum M 2.0, HeadAmp Pico Power