Toti cautam un mic ragaz pentru pasiunile noastre si foarte multi ascultam muzica preferata din playere portabile sau direct din telefoanele mobile. Este suficient sa mergi o zi cu metroul ca sa descoperi cat de numerosi sunt cei care in drum spre scoala sau servici asculta muzica. Anii au trecut si tehnica a progresat enorm, azi nu ma folosim walkman-uri cu “autoreverse”, acum discutam de cati zeci de giga avem nevoie sa inghesuim toate mp3-urile si flacurile pe care le vrem aproape de urechile noastre in permanenta.

Azi in test este o pereche de casti portabile de tip “in-ear” sau in limbaj mai popular, asa numitele “doape”. Modelul adus azi in discutie se numeste CX400-II si provine de la cunoscutul brand german Sennheiser.

Pachetul este unul generos si contine urmatoarele:

-castile propriu-zis, de culoare neagra, cu un design placut, firul este simetric si beneficiaza de un buton de volum. Acesta este util in anumite situatii, nu e foarte placut sa scoti playerul din buzunar in timpul alergarii, mersului cu bicicleta, etc. Exista si o parte negativa a acestui aspect – am sesizat o usoara degradare a calitatii sunetului in momentul in care nivelul volumului nu era setat la maxim.

-8 seturi de adaptoare de silicon de diferite forme si marimi. Toate sunt de buna calitate si usor de montat. Este foarte important sa folositi exact adaptorul potrivit urechii pentru a izola perfect sunetele, altfel calitatea auditiei are mult de suferit. Cu adaptorul potrivit, sunetul a fost bine izolat de zgomotul exterior si am ascultat muzica inclusiv in medii mai zgomotoase.

-o clema pentru fixarea firului, foarte utila si ea in anumite situatii.

-un suport de cauciuc pentru transportul castilor in siguranta, este un accesoriu interesant pe care eu personal l-am vazut prima data la acest model de casti.

-un “portofel” foarte elegant pentru pastrarea si transportul accesoriilor mai sus mentionate.

Specificatiile tehnice oferite de producator sunt urmatoarele:

– impedanta: 16 Ohmi
– raspuns in frecventa: 17 – 22.000 Hz
– presiune acustica (SPL): 114 dB (1 KHZ, 1 Vrms)
– lungime cablu: 1.2 m
– conector: jack 3.5 mm (angled)

Calitatea produsului este buna pentru aceasta gama de pret, plasticul folosit fiind de calitate si placut la atingere. Design-ul este si el unul placut ochiului, culoarea negru lucios combinata cu logo-ul Sennheiser  argintiu dau un aspect premium. Un detaliu care mi-a placut este protectia de cauciuc a firelor la imbinarea cu fiecare casca.

Metoda de testare la acest model a fost ceva mai simpla. Am folosit Iphone 4 pentru muzica si un laptop pentru filme. Nu am considerat edificator testarea cu ajutorul unui DAC extern sau a unui amplificator dedicat in cazul acestor casti, ele fiind prin definitie dedicate dispozitivelor portabile.

Testul 1 – MUZICA

Pentru testul de muzica am ales albumele “Chesky – Audiophile Test Disc Vol.3” , “Pink Martini – Sympathique (1999)” si “Madonna – Ray of Light”.  Am toate aceste albume in variante lossless si au fost transformate in Mp3-uri (320mhz) de catre mine pentru a pastra o calitate cat mai buna. Pentru comparatie am  folosit si castile standard din pachetul Iphone 4.

Dupa cateva ore de auditii muzicale am reusit sa-mi conturez destul de bine o parere. Nivelul de rezolutie si detalii este unul bun, la un alt nivel fata de castile primite in pachetul Apple.

Inaltele sunt placute urechii, au fost momente in care au sunat mai ascutit, dar fara sa deranjeze urechea. Dupa ce am ascultat albumul Madonnei , am supus castile unui test greu, vioara din “Cele patru anotimpuri – Iarna” de Vivaldi. Aici am observat o lipsa de naturalete, suna destul de electronic, dar mai mult decat decent pentru publicul tinta al acestor casti.

Partea mai putin buna a prestatiei castilor au fost frecventele medii. Aici se simte o lipsa de prezenta, ceea ce penalizeaza si amplasarea instrumentelor in spatiu. De altfel, pe toata perioada testului am simtit ca frecventele inalte si mai ales bass-ul acopera gama mediilor. Acest aspect mai poate fi imbunatatit din egalizator in cazul in care player-ul portabil pe care-l detineti are aceasta optiune.

Punctul forte al castilor este bass-ul. Acesta este si cantitativ si calitativ, usor de sesizat, coboara destul de jos in frecventa, are atat dinamica cat si atac foarte bun. Am fost destul de surprins de prestatia lor in spectrul frecventelor joase si am facut  suplimentar  2 teste de referinta  pentru bass, “Chesky-Contrabass Test” si “ Usher Drums Test”.  Si dupa aceste teste mi-am mentinut parerea referitoare la prestatia superioara a castilor la capitolul “frecvente joase”.

Testul 2 – FILME

Nu sunt multe de spus la acest capitol. Am urmarit pe laptop “Clash of the titans” si personal am fost mai mult decat multumit. Din pacate, filmul a fost destul de slab si cu greu am rezistat pana la sfarsit, mai mult de dragul testului :).

Redarea de calitate a sunetului  in zona inaltelor si a bass-ului a facut ca scenele de actiune sa fie dinamice si realiste, in filme fiind practic insesizabila lipsa mediilor. Pe parcursul celor 2 ore cat a durat filmul nu am simtit niciun fel de disconfort, iar clema din dotare si-a dovedit si ea utilitatea.

Concluzii:

Clientii vizati de Sennheiser sunt cei care vor un sunet de calitate la un pret acceptabil. Cx400 sunt fara discutie la un nivel calitativ superior castilor cu care vin dotate in pachet majoritatea telefoanelor si  playere-lor mobile, lucru demonstrat si in testul meu. Sennheiser a castigat categoric toate comparatiile cu castile stoc de la Apple si reprezinta un upgrade semnificativ fata de acestea . In opinia mea merita cei aproximativ 40 de euro ceruti de producator.

Le recomand in special celor care asculta muzica moderna, house, hip-hop etc.  Aici calitatea si cantitatea bass-ului si a inaltelor vor iesi in evidenta, iar deficienta pe frecventele medii va fi atenuata.

PRO:

-calitatea constructiei

-design si ergonomie

-pachet bogat

-bass de calitate.

CONTRA:

-deficitare pe frecvente medii

-controlul volumului pe fir e discutabil

-aspect fragil

Punctul forte al castilor este bass-ul. Acesta este si cantitativ si calitativ, usor de sesizat, coboara destul de jos in frecventa, are atat dinamica cat si atac foarte bun. Am fost destul de surprins de prestatia lor in spectrul frecventelor joase si am facut  suplimentar  2 teste de referinta  pentru bass, “Chesky-Contrabass Test” si “ Usher Drums Test”.  Si dupa aceste teste mi-am mentinut parerea referitoare la prestatia superioara a castilor la capitolul “frecvente joase”.

6 COMENTARII

  1. eu le am de aprox 2 ani,timp in care le-am folosit de foarte multe ori,mai ales pe bicicleta.castile nu mi s-au parut deloc fragile,au avut parte si de lovituri,firul a fost tras la fel de multe ori dar nu au suferit nici o avarie.sunt casti dezvoltate de nemti totusi.

  2. Acum citeam si eu acest review pentru o viitoare achizitie. As ave o mica atentionare si anume: „Mp3-uri (320mhz)” incercati sa modificati eroarea.

  3. Am folosit (alte) casti sennheiser in conditii extreme de frig,caldura,praf si fum.Au rezistat un an jumatate . Dupa rodaj se aud chiar mult mai bine. Pe un Note 3 care e varza la calitatea muzicii,fac diferenta.Mai ales cu un player pro, precum jetAudio.

Dă-i un răspuns lui Mihai Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.