Acasă Blog Pagina 41

IFA 2011: Philips Cinema 21:9 Platinum

De către
Savu
-
0

Philips a anuntat o noua versiune a originalului sau display ultra-wide Cinema 21:9 Platinum, compania olandeza sustinand ca este cel mai rapid LED facut vreodata. Specificatiile spune ca rata de raspuns este foate mica, de numai 0,5 milisecunde avand integrata si tehnologia 1200Hz Perfect Motion Rate.

Noul model are un ecran de 58” (147,32 cm) cu un raport lungime/latime 21:9, astfel incat filmele in format 2.39:1 sa umple in totalitate ecranul. Cinema 21:9 Platinum include un transmitator 3D de mare putere integrat in rama televizorului, care comunica cu un numar nelimitat de ochelari Active 3D, asa ca vizionarea filmelor 3D poate fi fara probleme impreuna cu prietenii. Philips a inclus in noul display si optiunea „two-player full-screen gaming” anuntata initial in luna Martie ca parte din seria 9000. Bineinteles, continutul 2D poate fi redat de asemenea, precum si cel in format 16:9.


Alte dotari interesante sunt Ambilight Spectra 3, Smart TV si Multi-View, aceasta din urma impartind ecranul pentru a urmari semnalul provenit din surse multiple in mod simultan.
Pretul anuntat pentru Philips Cinema 21:9 Platinum este de 4700 Euro, pentru un buget mai mic exista si varianta Cinema 21:9 Gold care costa 2500 Euro.

IFA 2011: Pioneer BDP-140

De către
Savu
-
0

Pioneer a venit la IFA 2011 cu player-ul BDP-140 anuntat la un pret de 200Euro.
BDP-140 ofera redarea formatelor BluRay 3D si SACD, port ethernet cu care va puteti la reteaua locala si certificare DLNA. Optional se poate adauga Pioneer AS-WL300, un convetor care transforma player-ul Pioneer intr-un dispozitiv complet compatibil cu reteaua wireless.

Exista suport pentru formatele audio si video MKV, DiVX Plus HD, WMV, MP3 si JPEG viewer.Utilizatorii pot controla device-ul cu ajutorul unui smartphone, folosind aplicatia gratuita iControl AV2. Formatele audio de inalta definitie precum Dolby TrueHD si DTS-HD Master Audio, pot fi transmise ca bistream nativ catre un decodor extern sau decodate intern si transmise ca semnal LPCM via HDMI, in cazul in care utilizatorul nu foloseste un AV Receiver.
Pioneer BDP-140 este in acelasi tip si un player SACD (Super Audio CD), conceput pentru a transmite semnalul audio digital via HDMI, in format DSD 1-bit stream sau high-rez PCM la 88.2kHz/24-bit sau 176.4kHz/24-bit. In mod evident, producatorul recomanda folosirea noului player impreuna cu varfurile sale de gama, exceptionalele receivere Pioneer SC-LX85 si SC-LX75 AV.

IFA 2011 Berlin

De către
Savu
-
0

Târgul berlinez IFA (Internationale Funkausstellung Berlin) are o tradiţie care se intinte pe aproape un secol de existenta, prima editie fiind organizata in 1924 si care in zilele noastre este cea mai mare expozitie de profil din Europa. In decursul timpului aici au debutat numeroase invenţii de referinţă ce au marcat industria electronicelor de larg consum. Tubul catodic, caseta audio, televizorul color şi CD-ul sunt doar câteva exemple de impact.

In perioada 2-7 Septembrie 2011, IFA este locul unde putem admira ultimele tendinţe şi realizări ale celor mai mari companii de electronice şi telecomunicaţii din întreaga lume. Fiind o expozitie de tehnologie, prezentarile sunt cele mai variate domenii si vom incerca sa va dezvaluim cele mai interesante noutati din domeniul „sound&vision„.

Site-ul oficial al IFA.

Audez’e LCD-2 review – english version

De către
Darku
-
7

In all my experience as a headphone listener, I tried the most desired dynamic headphones ever created, some of which I have left with very positive impressions, with others I’ve had disappointments. Curiosity and the desire to know determined me to try something new, namely orthodynamic headphones (planar magnetics).

About two years ago when the Sennheiser HD800 had just been launched on the market and shortly after Beyerdynamic T1, on the Internet discussions began to emerge about a new company, smaller than Grado, which began producing planar magnetic headphones – technology used once by Sansui, Yamaha, and now by Fostex. The headphones mentioned above were widely used in leading studios, thanks to faithful sound reproduction and nearly linear frequency response.

In 2008 two friends Alexander Rosson and Sankar Thiagasamudram, both passionate about music and quality audio equipment founded Audez’e – a small company, located in Los Angeles, aiming to create headphones with most correct frequency response, which can be used both in studio and at home.

Their first model LCD-1 has received such a positive feedback, that the first pieces were pre-ordered and purchased instantly. With this occasion, manufacturers due to received feedback from headphone owners, improved the driver, making the diaphragm thinner, while using higher quality components. They also improved the design of the headphones, this time opting for a more classic and refined look. Thus Audez’e LCD-2 were created.

This year Audez’e LCD-2 has undergone several aesthetic changes, first changes were made to the metal grid that created resonance between the drivers and the metal grid itself, thereby making headphones more open. Then, they easily inclined the mini-XLR connectors for a more comfortable fit, last modification was changing the cable with a better one, in the same time eliminating the microphonics. The headphone driver was also slightly changed, now reaching the revision 2. According to the manufacturer, it should have better and deeper extreme frequencies, and an enhanced soundstage and stereo image.

LCD-2 was well received by audio engineers, audiophiles and ordinary listeners. From here came my curiosity in trying some planar magnetic headphones (orthodynamics as they are also called), from what I had no idea what to expect.
We received the second revision, with a leather headband, not from foam, which is the model that sells at a price of 995 USD.

It was a great surprise when I received the package and opened it up.
LCD-2 came in a gorgeous glossy red wooden box, with red velvet interior, all contributing with success to a great visual impact. I can say about headphones that it nicely combines materials such as Caribbean Rosewood, leather and metal.
Headphones are looking very refined in real life, so beautifully worked, that you find it hard to believe that almost everything is handmade. Headband and ear pads are made of sheepskin, the rosewood is beautifully finished and crafted, everything gives impression of passion and dedication.
Even if the planar magnetic driver is designed in push-pull configuration, the headphone itself has good efficiency with 50 ohm impedance, that can reach 91 decibels (dB) with 1mW and can withstand up to 15W, which is an output of 133 decibels, with all this it’s harmonic distortion (THD) is near 0.5%. I do not think there are other headphones with these characteristics, not even HD800 doesn’t have such low distortion at highest volume.
Each driver is tested separately for distortion, efficiency and impedance. Drivers are passing through a series of tests, after that they are carefully inspected. Then, frequencies are measured at each headphone and printed on the frequency diagram that comes in the product box. Each buyer receives an individual frequency response. Of course this diagram is very welcomed, as each LCD-2 is unique in its way and will sound a little different from her twin sister. Detachable cable made from high purity copper has 6.5mm output and mini-XLR input, the cable can also be ordered in balanced configuration.


The headphones have a weight of approximately 550 grams, that makes them quite heavy, but leather pads filled with foam attenuates some weight, they become very comfortable once properly placed and fixed. In the early hours of listening we felt a little more pressure around the ears, but after about 30 hours of use the headband and ear pads became more comfortable and the pressure almost disappeared.

Complete technical specs:
• Planar Magnetic Transducers.
• Custom designed Caribbean Rosewood earcups.
• Specially designed premium lamb skin leather earpads.
• Diaphragm excursion of 2.5 mm p-p for very high SPL. Maximum output exceeds 130 dB.
• Left and rear transducers have matched sensitivity and frequency response within +/- 0.5 dB.
• Specially designed self closing, acoustically transparent magnetic structure with highest grade Neodymium magnets.
• Large diaphragm area creates plane sound waves that enter ear canals the same way as it happens in real environment.
• Frequency Response: 5 Hz – 20 KHz, usable high frequency extension 50 KHz.
• Distortion: less than 1% even at full output.
• Impedance: 50 Ohms, nominal
• Maximum diaphragm excursion: 2.5mm p-p
• Efficiency: 91 dB/1mW
• Maximum output: 133dB, 15W
• Transducer active diaphragm area: 6.17 square inches.
• Input cable: Custom cable with mini XLR connectors

I’ve listened the LCD-2 on a wide variety of music, starting with classic and jazz and ending with electronic, rock and metal music.

I’ve listened mostly to:
• Dvorak – Symphony No.9
• Dmitri Shostakovich – Symphony No. 10
• Beethoven – Adagio Cantabile From Sonata Op.13 (Pathetique)
• Antonio Vivaldi – Four Seasons – Concerto In E Major ‘Spring’
• Mike Silver – Old Fashioned Saturday Night
• Samantha Crain – The Dam Song
• Infected Mushroom – Heavyweight
• Chemical Brothers – Escape 700 (Hanna Soundtrack)
• Michael Jackson – Black Or White
• The Beatles – Stereo Remasters
• The Doors – Light My Fire (DCC Remaster)
• Tool – Sober
• Nightwish – The Kinslayer
• Moonspell – Vampiria


Sound character:
Fluidity is the first sound characteristic that came to my mind when I made the first audition. The sounds are like floating in the air, they spin harmoniously around you and then are flowing slowly on a river (the feeling can be hardly described). LCD-2 sounds rounded, soft and pleasant, in comparison HD800 sounds more direct, more pointed, with sharper angles, without any smoothing – HD800 has a more digital sound I would say.
On classical music, string-based instruments have a sweet and syrupy timbre. Both, strings and voices sounds full, the air mass is easily moved to the listener. Violins sounded real, and each vibration is heard till the end. All instruments can be easily separated in space by the listener, you don’t even need to strain your brain to distinguish where each instrument is placed.

The sound gets a dense texture, rarely heard in headphones. For example HD800 does not sound dense at all, it has air and good soundstage, but the sound seems pale and flat. Instead LCD-2 has a more vivid sound, every musical note has bigger weight and punch to it. You can feel the air mass when it hits you, this characteristic on classical music is almost non-existent on other headphones.

Regarding electronic music I can say that I’ve met a new effect – sounds are coming from nowhere, and the background is absolutely silent, black, non-existent, mute. While listening to Infected Mushroom and Chemical Brothers I felt some hard feelings, my entire body reacted to the sound perceived by the ear. I think mostly it is due to driver working in push-pull topology and that creates a huge impact, the sound became very fast and hard hitting.

Bass speed and impact is incredible on these headphones, but it is not boomy, bloated or uncontrolled. Even if sometimes I feel like I have a subwoofer on my head, bass is always controlled and precise. Besides speed, I felt that bass has great extension and goes deep, down to the lowest octaves. I do not think I could recommend something else for electronic music, for fans of electro, LCD-2 is a real pleasure.

Coupled with Chord DAC64 and amplified by Burson HA-160D, the headphone gets an authority and a balance rarely heard. For example on the Denon D7000, how much I would try to control the bass, I never seems to accomplish it till the end. The same story is with the HD800, I try to calm the high frequencies with a tube headphone amplifier, but it loses something in the detail department or airiness. With LCD-2 is not the case. They sound balanced and natural from the beginning.
After about 30 hours of burn-in I felt that the sound has matured.
Listening to favorite songs by Michael Jackson and The Beatles, I felt a naturalness and a very analogue tone pleasant to the ear. A great role here played the midrange frequencies here. I personally believe they have the best midrange, followed by Grado headphones. Even if I do not want to say this word, yet the midrange is „magical” and faithful reproduction of the midrange is probably the hardest thing to do.

The voices are played exactly at the center in a pleasant and expressive way, being easily shaped by the LCD-2. Any jazz or vocal music listened on them, sounded sublime, from any point of view.

On The Beatles and The Doors music it was easily heard the noise of the recording. But it was not as annoying or disturbing like on Grado RS-1 for example. It was more peaceful on the ear, after rest of the instruments kicks in the background you will don’t even know that it is there.

3 days I’ve been trying to write something for the review, but when I put the headphones on and start listening to music, I’m losing the track of time and I wake up at midnight still listening. With LCD-2 I forget about me and everything else, one single thought passes through my mind: “Let’s listen one more record!”
It is amazing how tuneful and pleasant is the sound, as if it always calls you back. With LCD-2 listening to music is like a religion – something just for your soul.

Besides mids and well defined bass, highs are also appreciated. Higher frequencies seem very extended, clear and well defined, but never sibilant or sharp.

Regarding highs, Sennheiser HD800 or Beyerdynamic T1 headphones are exactly the opposite of the LCD-2. You can calm down the T1 and HD800 only with tubes, and if you do so, you lose the frequency extension. LCD-2 has extension, timbre, percussion sounds clear and easy on the ear. Highs will never sound aggressive or thin. This makes a very enjoyable and tireless audition, you can listen to favorite songs for hours.

Highs really are very special, probably this is due to the planar magnetic technology that plays an important role in defining the sound. If I would assign to this headphones a taste, I would say that LCD-2 has a taste of an old wine, while the HD800 has a taste of a modern whisky.
If on the Grado RS-1 I liked the sound of rock, on the HD800 I liked the sound of classical and jazz music, I liked the T1 on speedy electronic music, on LCD-2 I liked everything, it excels at any type of music.

The only minus I’ve found with the LCD-2 was the soundstage, it was slightly smaller than on HD800, near the same size as with the T1, but the grandiosity feeling remained present. The soundstage is slightly smaller, but the delimitation of instruments in space and stereo image did not suffer at all. I even loved more the stereo image and 3D projection of the LCD-2. Because of the well defined image I could easily hear the sounds that are hidden in the background – microdetails, other headphones are putting on test your hearing and focusing ability.

Both macro and microdetails are easily heard and projected around the listener. On some songs the tridimensional effects are played so real, that you feel like you are standing in the concert hall and the band is playing just for you. I didn’t feel losing details compared to HD800 or T1, or extreme stereo sound that appears often on Grado RS-1. Audez’e have the drivers slightly inclined to mimic the sound of speakers, thus creating a more natural sound, without being aggressive.

LCD-2 headphones seems to sound natural and balanced, they didn’t have a distinct coloration or a more pronounced frequency, I would say they are slightly darker and warmer, but otherwise they seem to be, one of the most correct headphones on the market. I don’t know how sounds the revision 1, but the ones that I’ve got are almost perfect, if I do not consider the weight of 550g.
I can say that LCD-2 are quite comfortable, even if they have a higher weight than the competition. Thanks to very soft and fluffy ear pads and leather headband, you can forgot that you have something on your head. In the first hours of listening it feels a little pressure and discomfort around the ears, but after about 30 hours of listening the pressure disappears and headphones are starting to be comfortable and stable on the head. I also think that in time the headband will loose a bit of it’s strength and the pressure may completely disappear, becoming more and more comfortable, a feature valid for any type of headphones. Therefore in comfort they are receiving high notes from me.

Amplification:
LCD-2 having a sensitivity of 91 dB/1mW are quite easy to drive even by portables. On newer music, I got more than acceptable results from an Ipod Touch and from a Sansa Clip +. On some newer rock tunes, there was no need to use the maximum volume. Of course much of the refinement, control and 3D soundstage disappeared, but they work decently from portables too. I think that an average internal sound card, like Auzentech Forte or Asus Xonar Essence and D2/D2X will be enough for those with lower budgets.

For small pockets I do recommend external solutions too, such as: Audinst HUD-MX1, iBasso D6, Audiotrak Prodigy Cube, Audiotrak Dr.DAC2 DX, StyleAudio Carat Ruby 2 or Peridot.
For bigger pockets, any professional DAC with a headphone output is recommended, such as: Lavry DA11, Burson HA-160D, CEntrance DACmini, Grace Design m903, etc.
Personally I preferred more the headphone out from a Burson HA-160D, the sound gained control, refinement and speed, on headphones by this caliber, of course I recommend buying a dedicated headphone amplifier. LCD-2 have an excellent synergy with Burson and with Naim Headline 2, it didn’t mix so well with tubes or with Sugden Masterclass HA-4. On tubes the sound becomes a bit slower and more unfocused, so if you using tube based headphone amps, then I recommend new production tubes (JJ, Sovtek, Electro-Harmonix, Sophia Electric, Shuguang, Emission Labs, KRK) that are a bit faster with better resolution.

As transport we used a PC feeding with FLAC files the Chord DAC64, which is a fantastic source. The difference between various DAC’s or amplifiers was perceived easily with LCD-2, which means it is sensitive to any change in the system. I could try other cable than the stock one for LCD-2, a more professional one, but in a near future.
For LCD-2 preferably would be an amplifier with impedance between zero and five Ohm, above that the sound might be less clear and more unfocused, therefore tube headphone amps working in OTL topology (Output Transformer Less) are not recommended.

Conclusions:
Some fantastic headphones in every aspect: sound, refinement, design and comfort. Everything you could want.
I have found LCD-2 to be a romantic and melodious headphone, it is easy to recommend them to music lovers who seek audiophile nirvana in a more intimate system. Since I received the LCD-2, they became my preferred headphone, other headphones started to look with envy at me now. The sound character is really unique and closer to analog. If I would compare them with a pair of speakers, probably I would say that they are sounding more like Dynaudio Contour S 1.4, which recently I have listened at my friend Savu.

Pros:
– Deep bass, fast and controlled
– Mids are creamy and sweet
– Highs are well defined, without fatigue
– Detailed, dynamic, lively, very airy and relaxing sound
– The best stereo image I’ve heard in headphones
– Quality and detachable cable is a big plus
– Hand made, excellent build quality

Cons:
– Heavier than other audiophile headphones
– Will leave you without free time

I bring many thanks to Audez’e company, to Alexander Rosson and to Sankar Thiagasamudram for amability, professionalism and promptness shown. It was a pleasure to listen to these headphones.

Equipment used for review:
Headphones: Audez’e LCD-2, Sennheiser HD800, Beyerdynamic T1, Grado RS-1
Sources (DACs): Chord DAC 64, Burson HA-160D, AD Labs RD-26
Headphone amplifiers: Burson HA-160D, Naim Headline 2, Sugden Masterclass HA-4, WooAudio WA6SE

Sincerely,
Sandu Vitalie

Flagship-urile Onkyo: TX-NR5009, TX-NR3009 si PR-SC5509

De către
Savu
-
0

Onkyo si-a completat intr-un final gama multicanal pentru anul 2011, cu receiverele de top TX-NR5009, TX-NR3009 si procesorul de sunet PR-SC5509.Toate trei sunt certificate THX Ultra 2 si ISF (Image Science Foundation) si beneficiaza de facilitati complete de retea.
Conversia D/A este asigurata de chip-uri 192kHz/32(24)-bit TI Burr-Brown pentru toate canalele (PCM1795 pentru 5009/5509 si PCM1796 pentru 3009). Calitatea imaginii este controlata de un procesor HQV Vida VHD 1900, in timp ce tehnologia Qdeo asigura upscalling-ul de la 1080p la rezolutia 4k(3840 x 2160).

TX-NR5009 si TX-NR3009 au configuratie 9.2 si ofera posibilitatea de amplificarea a doua zone suplimentare in alte camere. Ambele unitati pot reda fisiere audio in formatele FLAC, WMA Lossless, WAV, AAC, Ogg, MP3 si SACD audio.
De autocalibrarea noilor modele se ocupa AudisseyMulltiEQ XT32, cel mai avansat sistem de tip „room correction” implementat in receiverele Onkyo. Noua tehnologie de procesare audio, DTS-Neo:X, lasa libertatea utilizatorilor sa-si customizeze un sistem de baza 5.1, adaugand boxe suplimentare in trei configuratii diferite.
Conectica este foarte bogata, exista opt HDMI-in, doua HDMI-out, doua USB si un port universal pentru periferice Onkyo. Utilizatorii pot descarca gratuit aplicatii Onkyo, cu ajutorul carora pot transforma un smartphone bazat pe Android sau IOS, intr-o telecomanda completa.

Modelul de top X-NR5009 se deosebeste de fratele mai mic TX-NR3009, prin folosirea unei surse mai puternice (transformator toroidal fata de transformator pe tole), DAC-urile pe 32 biti, condensatori de calitate mai buna si conectica  complet aurita.
Procesorul de sunet Onkyo PR-SC5509 este conceput pentru a fi folosit impreuna cu un amplificator de putere multicanal si inglobeaza toata tehnologia si puterea de procesare din TX-NR5009, in plus oferind si iesiri XLR balansate.
Preturile anuntate sunt 2700 Euro pentru TX-NR5009, 2000 Euro pentru TX-NR3009 si 2200 Euro pentru PR-SC5509. Vor fi disponibile in Europa incepand cu luna Septembrie in obisnuitele variante negru sau argintiu.


Noile portabile Sony Walkman

De către
Savu
-
0

Sony a lansat trei noi produse in gama portabilelor video si un model entry-level care este doar audio.
Varful de gama este the Walkman NWZ-A860 dotat cu amplificatorul digital S-Master MX, 2.8′ LCD touchscreen, si conexiune wireless Bluetooth. Este urmat de modelele NWZ-S760 NWZ-E460 cu ecrane mai mici de doar doi inchi.

NWZ-A860 vine in verisiuni cu 64, 32, 19 and 8GB spatiu de stocare in timp ce S760 este disponibil cu 16 sau 8GB iar modelul mai accesibil E460 vine cu 8 sau 4GB capacitate.S760 si E460 vin si ele dotate cu Bluetooth.
Autonomia de la seria A860 este 23 ore pentru utilizarea audio si 5 ore pentru utilizarea video in timp ce modelele mai accesibile pot livra 50 de ore pentru audio si 10 ore pentru video.

HDMI news from WireWorld

De către
Savu
-
0

WireWorld a imbunatatit mufa montata pe cablurile sale HDMI. Din septembrie modelele Chroma, Ultraviolet si Starlight vor fi echipate cu noul design, care pretinde pierderi de contact mai mici şi aderenţă sporită pe socket-ul HDMI.

Mufa revizuită are un înveliş mai gros, din argint, la pinii de contact, compania spunand ca „argintul are o conductivitate superioară şi, fiind un metal pretios relativ moale, oferă avantajul unei aderente mecanice îmbunătăţite„. Mecanica se afla si in centrul celei de-a doua imbunatatiri: WireWorld a schimbat sistemul standard de fixare aflat pe orice mufa HDMI cu unul nou. Cele doua adancituri de fixare, denumite „asymmetric locking wedges„, ofera o fixare mult mai buna a cablului in receptor rezolvand astfel problema deconectarii accidentale a cablului in timpul utilizarii.

NAD T 757 AV – modular design

De către
Savu
-
2

NAD Electronics a prezentat un nou receiver high-end, conceput in asa fel incat viitorii proprietari sa-l poata upgrada cu usurinta. Nad T757AV surround sound receiver a fost proiectat avand  module audio-video interschimbabile, acest design oferind clientilor siguranta ca aparatul achizitionat nu va fi deveni depasit o data cu evolutia stantardelor home-cinema. Greg Stassen directorul NAD explica: “Modulele din 757 for putea fi schimbate in viitor, mult mai ieftin decat costurile obisnuite ale schimbarii unui receiver cu modelul mai nou. Aceasta caracteristica ofera versatilitate si confort psihic viitorilor cumparatori ai receiverelor NAD”.

T757 ofera o putere de 60w/canal, decodeaza toate formatele HD Audio inclusiv Dolby TrueHD and DTS Master Audio si suporta fomatul video 3D la rezulutia 1080p. Alte dotari implementate sunt: EARS (Enhanced Ambient Retrieval System) algoritm de virtualizare proprietar NAD, RDS FM/AM tuner, AV pre-sets customizabile. Se poate achizitiona optionat modul DAB/DAB+ pentru receptia radioului digital. Tot la capitolul extra exista si NAD IPD 2 Dock, pentru conectarea  iPod/iPhone.

NAD T 757 AV va fi disponibil incepand cu luna Septembrie la un pret anuntat de 1750 Euro.

Asus Xonar Essence One review

De către
Savu
-
59

For English version click here.

Lumea placilor de sunet destinate PC-urilor, dominata cu autoritate de Creative pana in acel moment, era bulversata in urma cu patru ani de cei de la Asus. Lansarea seriei Xonar, cu ale sale modele de varf D2/PM si Essence ST/STX, aduceau pc-ul pe un teritoriu destinat audiofililor. Pana in acel moment, singurele alternative viabile au constat doar in Cd-playere scumpe sau DAC-uri externe. Daca D2/PM era o placa de sunet dedicata sistemelor PC-multimedia, Essence viza segmentul entuziastilor audiofili, oferind iesiri RCA stereo, amplificator de casti integrat, op-amp-uri pe sokets si DAC-chip-uri high-end de la BurrBrown. Essence ST/STX a ramas, pana in acest moment, referinta segmentului, avand un succes deosebit printre pasionatii auditiilor de calitate.

Cu aceste produse, cei de la Asus au ajuns foarte aproape de limitele unor placi de sunet interne si, din acest motiv, urmatorul pas se numeste Asus Essence One. Acesta este un DAC extern in toata regula, construit cu simt de raspundere, respectand toate principiile audiofile.

DESCRIEREA:

Xonar Essence One se prezinta foarte bine fizic, cutia este realizata integral din aluminiu, lasand impresia de lucru bine facut, impresie la care contribuie si greutatea respectabila a DAC-ului. Design-ul carcasei este dominat de “tigrul Qing” un simbol vechi de 4000 de ani, care in legendele chinezesti reprezinta aspiratia necontenita a omului catre esenta sunetului. Pe panoul frontal avem butonul de power, iluminat in albastru de jur-imprejur atunci cand este pornit, functia de up sampling, care dupa spusele producatorului realizeaza “8x Symmetrical Upsampling”, apoi un selector de sursa cu optiunile coaxial, optical, USB si chiar un buton de “mute”, regasit destul de rar pe un DAC. Mai departe, avem 2 potentiometre de volum, unul pentru boxe si celalalt pentru casti, o serie de LED-uri care indica bitrate-ul primit de DAC si, in final, iesirea dedicata castilor. In fiecare cutie exista un pliant in care apar masuratorile de laborator pentru exemplarul Essence One respectiv. Arata izbitor de asemanator cu o felicitare si poata denumirea de „Audio precision test report”.

Pe spate, lucrurile arata cel putin la fel de bine, conectica fiind cvasi-completa: iesiri analogice RCA nebalansate, iesiri AES/EBU balansate prin conector XLR cu 3 pini, intrari S/PDIF tip RCA si optica plus intrarea USB tip asincron. Toti conectorii sunt bineinteles auriti, atat pe fata, cat si pe spate, cu exceptia celor de alimentare; o veste buna o reprezinta si prezenta conectorului IEC standard folosit pentru alimentarea de la priza, conector care va permite viitorilor proprietari sa experimenteze personal pe tema controversatului subiect numit cabluri de alimentare si efectul lor asupra sunetului…

La interior, DAC-ul lasa impresia ca face parte din cu totul alta clasa de pret, nicidecum entry-level; avem un transformator toroidal absolut impresionant, daca avem in vedere ca vorbim despre un dispozitiv care nu consuma foarte mult, un etaj de alimentare construit cu tranzistori si un numar impresionant de opamp-uri si condensatori de calitate. Opamp-urile sunt montate pe soket-uri, fiind posibila schimbarea lor cu usurinta, in functie de gusturi si posibilitati. Fara sa pretind ca inteleg perfect schema folosita de Asus – nu sunt electronist – voi trece la enumerarea unor elemente identificate de catre mine; date cu ajutorul carora un electronist pasionat de audio isi va face probabil o impresie mai clara despre Essence One…

Alimentare:

– Transformator toroidal, output +5V 0.9A, +12V 0.7A, -12V 0.7A
– 1x PM06AVE3 LM2940CT -5.0 P+ (National Semiconductor Voltage Regulator)
– 2x JM13ABE3 LM2990T -12 P+ (National Semiconductor Voltage Regulator)
– condensatori fara brand inscriptionat, probabil OEM pentru Asus.

Digital:

– DSP: Analog Devices ADSP-21261 (150MHz SIMD SHARC Core, 900MFLOPS)
– USB: C-Media CM6631 (asynchronous USB up to 24bit/192khz)
– S/PDIF: AKM AK4113VF (cel mai performant transmitator AES/EBU din oferta AKM)
– DAC: 2x BurrBrown PCM1795 (32bit/192khz, 123db SNR) folositi in mono mode, cate unul pentru fiecare canal, pentru cresterea SNR-ului. Aceste dac-chip-uri le regasim, de exemplu, la varful de gama al receiverelor Onkyo, modelul Tx-NR5008.

Analog boxe:

– 3x JR12ACE3 LM 4562NA (National Semiconductor OPAMP)
– 6x 13AE08W NE 5532P (Texas Instruments OPAMP)
– condensatori WIMA si Nichicon.

Analog casti:

– 2x EM13ABE3 LME 49600 TS (National Semiconductor High Current Audio Buffer)
– 2x JR06ABE3 LME 49720NA  (National Semiconductor OPAMP)
– condensatori WIMA si Nichicon.

Potentiometrele de volum sunt produse de celebra firma Alps, produsele acestora regasindu-se in constructia unor amplificatoare stereo scumpe.

TESTAREA:

Am testat la Essence One iesirea de casti si iesirile stereo RCA si XLR. Pentru o imagine cat mai buna asupra potentialului DAC-ului, am folosit echipamente de top, dupa cum urmeaza:

-boxe Dynaudio Contour S1.4 si Elac BS184
-amplificatoare stereo Anthem 225i si Creek Destiny
-casti Sennheiser HD800 si Audez’e LCD-2
-cabluri interconect balansate Nordost Purple Flare
-cabluri interconect RCA Chord Crimson, Eagle Cable MC90, Nordost Purple Flare
-convertor USB-Coaxial Ad Labs Mars
-dac-amp Burson HA-160D


Muzica ascultata:

– Zdob si Zdub-450 de oi
– Eagles – Complete Greatest Hits Disc 1
– Katie.Melua – The.Katie.Melua.Collection.2008
– Film Music of Hans Zimmer – City of Prague Philharmonic Orchestra
– 50 Cent – The Massacre [2005]
– The LINN Collection
– Dire Straits – Love Over Gold
– Chesky Records-Ultimate Demonstration Disc
– Diana Krall – Quiet Nights
– Vivaldi-The Four Seasons (BluRay Audio DTS-HD MA 24/96)
– Sting-Live in Berlin (BluRay DTS-HD MA 24/96)
– WYCLEF JEAN Featuring Refugee Allstars – The Carnival 1997
– Marcus Miller – M2 (2001)
– Armin.Van.Buuren-Universal.Religion-2008
– CD1 JAZZ&CLASSICS (playlist personal)
– CD2 MODERN Music (playlist personal)

SUNETUL IN BOXE:

Fara indoiala, Essence One se adreseaza iubitorilor de bas, asa numitilor „bass-head”. Acestia o vor aprecia cu siguranta, exceland la acest capitol. Mi-a placut calitatea bas-ului, avand amploare, precizie si adancime. Camera de auditia a fost umpluta pana la un nivel foarte ridicat de frecventele joase si am hotarat sa domolesc bookshelf-urile Contour cu niste bureti, introdusi in gaurile de bass-reflex. Rezultatul a fost unul excelent, frecventele joase fiind foarte bune, indiferent ca am ascultat muzica clasica, jazz sau hip-hop. Unul dintre cele mai solicitante teste de bas, chitara lui Marcus Miller din Red Baron sau Power, este absolvit fara nicio problema de Essence One. In sistemele de test, frecventele joase fiind perfect controlate, dinamica si viteza fiind la cote inalte.

Prezentarea scenei mi-a placut in mod deosebit. Soundstage-ul este larg, amplasarea vocilor si a instrumentelor in spatiu este foarte corect transmisa ascultatorului. Piesa “Singin’ In The Rain” in interpretarea celebrilor Pavarotti, Domingo si Carreras are o imagine stereo excelenta, prezentarea scenei fiind foarte precisa – backing-ul vocal feminin in stanga, cel  masculin in dreapta si orchestra  in fata lor, totul petrecandu-se in spatele celor trei tenori.  Pe muzica clasica lucrurile sunt similare, poti distinge cu precizie distanta la care se afla solistul, vioara sau pianul. In momentul in care am folosit cablul balansat Nordost Purple Flare, scena a devenit si mai extinsa. Aceasta a fost singura diferenta notabila intre iesirile RCA nebalansate si iesirile XLR balansate, una deloc de neglijat de iubitorii jazz-ului, muzicii live sau muzicii clasice.

Datorita timpului destul de limitat in care am avut in posesie Essence One, acesta a fost folosit intensiv. Timpanele nu mi-au obosit dupa cateva ore de ascultat muzica neintrerupt, caracterul sonor al dac-ului de la Asus fiind unul cuminte, relaxant, lipsit de sibilanta sau agresivitate. Livreaza sunetul corect, nu incearca sa faca mai mult decat poate, iar rezultaul este un sunet placut, echilibrat si relaxant, potrivit pentru auditiile lungi.

Nivelul detaliilor se afla in media clasei din care face parte. Este superior tuturor placilor de sunet ascultate de catre mine, indiferent ca se numeau Essence ST, Auzentech X-Fi sau Creative X-Fi Titanium, dar usor sub dac-ul RD26 al celor de la Ad Labs. Acesta din urma este mai detaliat si mai precis, sunetul fiind mai transparent, microdetaliile avand o prezenta mai substantiala. Trebuie tinut cont ca, aceste lucruri se estompeaza pe sisteme ieftine, boxele Dynaudio si Elac fiind in general neiertatoare la aceste capitole. Viorile din Vivaldi-The Four Seasons sau triunghiul din Stereoplay – The Pink Panther Theme „urca mai sus” cu Rd26, sunetul „taie” mai fin si mai precis timpanele. Extensia freventelor inalte nu este una de referinta, probabil s-a preferat pastrarea unui caracter mai echilibrat si mai relaxant, in defavoarea unei rezolutii chirurgicale. Este greu de obtinut un sunet foarte rezolut, fara ca aceasta sa devina agresiv.

Reproducerea excelenta a frecventelor medii a avut ca rezultat o auditie prelungita, in care am savurat voci feminine de referinta. Rebecca Pidgeon, Celine Dion, Cesaria Evora sau Diana Krall m-au vrajit inca o data cu talentul si emotia muzicii interpretate. Xonar Essence One suna rotund, frecventele medii fiind bine prezentate in context, imbinandu-se placut si discret cu instrumentele de pe scena. Rezultatul fiind o prezentare cu aroma „live” a inregistrarii. Boxele Elac BS184 au un caracter mai agresiv, cu inalte ascutite si frecventele medii usor dominate de forta bas-ului. Cuplate la amplificatorul Creek Destiny si cu Essence One ca sursa, am avut o surpriza foarte placuta, sinergia celor trei avand ca rezultat un sunet perfect balansat si un plus de muzicalitate.S-a dovedit inca o data ca „matching-ul” componentelor ce alcatuiesc lantul audio este extrem de important in rezultatul final.

Un aspect mai putin placut este conexiunea USB. Practic, dac-ul a fost inutilizabil folosind aceasta conexiune, sunetul fiind plin de distorsiuni, zgomot de fond si pocnituri. Cel mai probabil, vina o poarta driverul USB aflat inca in faza beta, sunetul fiind ireprosabil pe conexiunile digitale Toslink si Coaxial. Am instalat respectivul driver pe patru pc-uri diferite cu acelasi rezultat.

SUNETUL IN CASTI:

La acest test am facut o comparatie directa intre Essence One si Burson HA-160D.

Primul lucru remarcat la Essence One este amplificarea, fara probleme, a castilor cu impedante ridicate. Aparatul nu are un switch de impedanta, insa nu se simte nevoia implementarii unuia. Dac-ul Asus a fost silentios, inclusiv cu Sennheiser IE8, casti foarte sensibile la zgomotul analog si electromagnetic. Aparatul a condus cu autoritate atat IE8, cat si marile HD800 sau Audez’e LCD-2. Pentru LCD-2 am folosit rotita volumului in jur de ora 12 si pentru HD800, ora 11. Aparatul foloseste rotite de volum separate pentru boxe si pentru casti, ambele fiind marca Alps – de calitate ridicata, avand distorsiunea harmonica foarte scazuta si diferenta de canale inaudibila.

Ca si partea de DAC, pot spune ca amplificatorul intern suna cald si intunecat, avand un atac nemaipomenit. Asus are bass-ul ceva mai adanc decat Burson, lovind chiar mai tare, insa pierde usor la partea de control. Cuplat impreuna cu LCD-2, pe unele piese rock, bass-ul mi s-a parut prea mult, lovind tare si coborand pana la cele mai joase octave. Iubitorii de bass cu siguranta il vor aprecia.

Mediile sunt si ele usor accentuate. A fost o mare placere sa ascult aproape o zi, piesele preferate old rock, cat si ceva jazz. Frecventele medii sunt placute si usor data in spate (laid back), prin comparatie „mediile” pe Burson sunt usor mai in fata. Pe Essence One chitarele, viorile si pianul au sunat exceptional, sunetul parca te chema sa mai asculti o piesa, un album in plus. Ajutat de „mediile” bune, DAC/Amp-ul are o prezenta deosebita pe unele piese, datorita lor cat si a imaginii stereo exceptionale am avut senzatia pielii de gaina.

Pe „inalte”, lucrurile stau un pic diferit, acestea sunt date in spate, neaccentuate. Nu lipsesc, dar nici nu se simte extensia extrema. La acest capitol primeste o bila neagra. Inaltele sunt mai putin detaliate, iar extensia aproape inexistenta. Presupun ca, prin folosirea altor amplificatoare operationale (op-amp-uri), sunetul poate fi tunat si inaltele schimbate, in functie de preferinta. Deci, inaltele pot fi ridicate usor sau accentuate cu un cost relativ mic.

Datorita bass-ului si mediior autoritare, cat si inaltelor retinute, sunetul este foarte calm si dulce. Are acel sunet analogic intalnit tot mai rar in componentele facute pe tranzistori. Aparatul mi s-a parut un pic mai melodios decat Burson, insa a pierdut mult pe partea detaliilor, focusarii imaginii si a frecventelor extreme, mai extinse. Personal, mi-a placut mult prestatia sonora a acestui dispozitiv, cu mici exceptii. Pentru o placere pura in auditii, Essence One suna mult peste surorile mai mici XonarEssence STX sau Xonar D2/D2x.

HD800 cu Essence One a fost o combinatie reusita, calmand inaltele si in acelasi timp, adaugand un dram de bas si mai mult suflet prin media armonica.

La volum ridicat, aproape de maxim, am simtit un usor clipping si distorsiune atat cu HD800, cat si cu LCD-2, ceea ce spune ca, amplificarea este mai slaba decat in cazul lui Burson, insa, presupun ca, nimeni nu va face auditii lungi la un volum atat de ridicat.

Essence One are viteza, lovitura si ritmul (PRaT) foarte bine puse la punct. La un moment dat, m-am trezit ca faceam headbang pe soundtrack-ul “Hanna” si pe alte piese rock mai energice. Pentru muzica ritmata, rapida, nu veti avea probleme, il recomand fara rezerve.

CONCLUZII:

Asus au facut un important pas inainte cu Essence One, fiind cu adevarat un produs care se adreseaza segmentului audiofil. Sunetul foarte bun si constructia solida recomanda noul produs Asus ca pe un concurent puternic in segmentul dac-urilor de 400Euro (pret neoficial deocamdata). Consider ca, produsul testat nu a fost la 100% din potential, schimbarea op-amp-urilor si un update de firmware avand posibilitatea sa aduca imbunatatiri considerabile, lucru care s-a mai intamplat in decursul timpului si cu alte placi din seria Xonar.

PRO:
-design placut
-constructie solida, componente de calitate
-bas excelent
-conectica si versatilitate la cel mai inalt nivel
-posibilitati de upgrade
-vocile medii reproduse deosebit
-soundstage larg

CONTRA:
– driver USB imatur
– fara telecomanda
– detalii sonore doar la nivel mediu

Acest articol a fost finalizat cu largul concurs al colegilor mei Sandu si Cosmin, carora le multumesc pe aceasta cale. Vreau sa mai multumesc celor de la Asus Romania, pentru oportunitatea de a testa acest produs in premiera in Romania si a va oferi acest review, primul din lume despre Essence One.

Onkyo TX-NR709 review

De către
Savu
-
6

Marii producatori de receivere precum Onkyo, au in oferta o gama extinsa de produse, oferind alternative pentru orice buget. Daca modelele entry au functii destul de simple si componente ieftine,  varfurile de gama sunt  adevarati monstrii cantarind zeci de kilograme si sunt „dopati” cu surse supradimensionate si componente premium facute de cele mai renumite firme din domeniu. In acest context pozitionarea in piata a fiecarui model este o adevarata strategie, in care se tine cont atat de oferta concurentei cat si de modelele din oferta proprie. Receiverele Onkyo din seria 700 au avut intotdeauna o misiune dificila, aceea de a face legatura intre produsele entry din seriile 300/500/600 si modelele cu pretentii din gamele 800,1000,3000 si 5000. In aceasta pozitie se afla si noul model TX-NR709, acesta trebuie sa ofere calitate superioara modelelor entry, dar in acelasi timp  sa fie mai ieftin decat gama superioara.  Am testat TX-NR709 avand aceste lucruri in minte, fiind interesant de aflat in ce masura reuseste sa faca cu succes legatura intre modelele 609 si 809, adica intre cele doua segmente unde Onkyo este foarte greu de concurat.

METODA DE TESTARE:

Pentru testul stereo am folosit trei perechi de boxe de tip bookshelf (Dynaudio X12, Paradigm Titan si Wharfedale Diamond 9.3). Toate cele trei modele folosite fac parte din serii, gandite si pentru configuratii multicanal. Pentru referinta am folosit amplificatoarele stereo Anthem 225i si Creek Destiny avand ca sursa DAC-ul wireless AD Labs RD26. Pe acesta din urma l-am conectat si la receiver pentru o comparatie cu dac-urile interne si cele din Rd26. Vom avea asadar si un duel BurrBrown vs Wolfson.

MUZICA ASCULTATA:
– Zdob si Zdub-450 de oi
– Eagles – Complete Greatest Hits Disc 1
– Katie.Melua – The.Katie.Melua.Collection.2008
– Film Music of Hans Zimmer – City of Prague Philharmonic Orchestra
– The LINN Collection
– Dire Straits – Love Over Gold
– Chesky Records-Ultimate Demonstration Disc
– Diana Krall – Quiet Nights
– Vivaldi-The Four Seasons (BluRay Audio DTS-HD MA 24/96)
– Sting-Live in Berlin (BluRay DTS-HD MA 24/96)

Testul multicanal a fost efectuat pe sistemul Wharfedale Diamond iar pentru comparatie am avut o companie selecta compusa din Anthem MRX500 si Onkyo 1008.

FILME URMARITE:
– Pirates of the Caribbean – Dead man’s chest (Bluray, DTS-HD MA)
– Gladiator Blu-ray 1080p AVC DTS-HD MA 5.1
– Fast Five 2011 Blu-ray 1080p AVC DTS-HD MA 5.1
– Kingdom of Heaven 2005 AVC  DTS-HD MA 5.1

DOTARI, DESIGN, CONECTICA:

„Elegant, discret, minimalist” ar suna caracterizarea lui Onkyo 709 in trei cuvinte. Face parte din gama 2011 a producatorului nippon si adopta noul stii de design al acestuia. Fara indoiala un pas inainte, aspectul estetic fiind unul din criteriile la care Onkyo nu excela in trecut. Din pacate avand practic aceeasi carcasa cu fratele mai mic 609 are si aceleasi defecte  – conectica de pe panoul frontal este la vedere, nefiind acoperita si lasa impresa ca lipseste ceva de acolo. Display-ul de dimensiuni  generoase  ofera suficiente informatii, are un contrast bun si este usor lizibil. La acest capitol Onkyo 709 este net superior receiverului  Anthem MRX 500, deceniile de experienta spunundu-si cuvantul in ciuda pretului semnificativ mai mic.

Telecomanda este la fel ca la toate celelalte avr-uri ale marcii, plina de butoane si dificil de utilizat. Aici vin cu o informatie utila: este destul de usor configurabila, am reusit sa controlez cu ajutorul ei receiverul, televizorul Samsung si media-box-ul UPC . Meniul on-screen (via HDMI-out) este intuitiv si usor de folosit, fara a avea o grafica deosebita. La acest capitol nu exceleaza de altfel nici un receiver cu exceptia seriilor superioare de la Harman Kardon.

Panoul din spate gazduieste o conectica extrem de bine pusa la punct. Nu mai putin de sapte HDMI-in si doua HDMI-out, cinci intrari digitale coaxiale sau optice, porturi RGB si serial sau iesirile multicanal preamplificate sunt numai cateva dintre aceastea. Mai exista Onkyo Universal Port (pentru UP-A1 iPod/iPhone dock sau UP-DT1 DAB radio), intrari analogice stereo, component video si lista mai poate continua. Nu trebuie omisa conexiunea Ethernet (compatibila DLNA) cu ajutorul careia se poate face streaming audio  din PC sau din reteaua locala, si tot cu ajutorul acesteia se face update de firmware online. OnkyoTX-NR709 poate accesa radio internet, sau servicii online de tipul Napster si Spotify. Pe partea frontala a aparatului exista o conexiune HDMI-in si  una USB, compatibila cu medii de stocare portabile si  iPhone/iPad/iPod.

La capitolul dotari receiverul se prezinta foarte bine, mai jos am extras cele mai importante dintre ele:

  • decodeaza toate formatele HD-Audio existente (DTS, DTS-HD MA,DD, DolbyTrue HD etc)
    are suport pentru formatul video 3D, si audio return channel (toate conexiunile HDMI sunt certificate 1.4).
  • meniu on-screen cu grafica placuta, display-ul aparatului lizibil si cu luminozitate reglabila
    sistem de autocalibrare Audyssey MultEQ XT – mai avansat decat cel de pe Onkyo 609, fara a putea concura cu ARC-ul celor de la Anthem. Este foarte simplu de utilizat, il recomand celor cu mai putina experienta in setarile manuale ale aparatului.
  • upscaling din orice sursa video la 1080p via HDMI-out si upscaling de la semnal 1080p nativ la noua rezolutie 4K(3840 x 2160) cu ajutorul noului Marvell Qdeo chipset.
  • HDMI Thru, receiverul poate fi folosit in standby, semnalul audio-video trecand nemodificat prin el catre televizor. Se poate selecta din telecomanda, cu receiverul in modul standby, sursa semnalului dintre cele sase conexiuni HDMI existente.
  • certificat THX Select 2 Plus, Advanced Music Optimizer (imbunatateste calitatea sonora a fisierelor audio comprimate)si functie Pure Audio care deconecteaza toate procesarile de sunet.
  • 2x HDMI-out, foarte utile pentru configuratii dual display sau pentru fericitii posesorii al unui proiector.
  • Audyssey Dynamic Volume, un algoritm avansat de egalizare a volumului. De exemplu exploziile dintr-un film se vor auzi mai incet iar dialogurile in soapta se vor auzi mai tare. Util cand nu doriti sa-i deranjati pe cei din jur dar fara sa pierdeti informatii importante.
  • Compatibil cu serviciile online vTuner, Pandora, Rhapsody, Sirius/XM iRadio.
  • USB-ul frontal este compatibil cu iDevice-uri. Exista suport pentru fisiere flac, Mp3, wav si medii de stocare USB formatate NTFS.

Lucrurile arata bine si la interiorul aparatului. Pentru partea de filtrare s-au folosit condensatori Nichicon KS de 12.000uf, tranzistori finali Toshiba, DSP de la Cirrus Logic (CS49834) si Dac-uri de la BurrBrown (PCM 1690) pentru toate canalele. Onkyo 709 este un receiver in configuratie 7.1, puterea specificata de producator fiind 170W/canal. Aceasta este masurata in 6 ohmi cu un singur canal in functiune la THD de 1%. Specificatiile de site-ul producatorului mai ofera si puterea masurata in 8ohmi cu doua canale incarcate, aceasta fiind de 110W/canal la 0,08% THD. Aceasta avalansa de masuratori suna deja a marketing pur, trebuie impusa o procedura standard de masurare a acestor specificatii, ele devenind pe zi ce trece mai ametitoare. Cablul de alimentare este detasabil si se poate inlocui cu orice alt model care indeplineste standardul IEC. Lipseste, din pacate, un intrerupator on-off si din acest motiv va recomand sa scoateti receiverul din priza, atunci cand conectati cablurile audio/video.

Un lucru mai putin placut este caldura degajata de receiver, dupa o perioada lunga de utilizare acesta se incalzeste destul de mult. Inauntru exista un ventilator de dimensiuni reduse si un radiator masiv din aluminiu. Am monitorizat comportamentul ventilatorului, dar nu am observat sa porneasca niciodata. Pe capacul receiverului exista binecunoscutul colant cu mesajul “This unit may become fairly hot a times–this is normal. To ensure proper cooling do not block the flow of air to the top cover ventilation slots”.

Sunetul in configuratie stereo 2.0:

Inainte de inceperea auditiei, am activat functia “pure audio”, pentru a fi sigur ca orice corectie de ton sau procesare este decuplata.

Modul in care sunt redate frecventele joase este absolut laudabil. Bas-ul are gravitate si profunzime, fiind in acelasi timp bine controlat si dinamic. Am ascultat pasaje dificile din albumul „The Essential – Frank Zimmer” si am ramas placut impresionat. Temele sonore din Gladiatorul sau Piratii din Caraibe au avut un bas percutant, extins, cu atac bun. Este adevarat ca toate boxele cu care am testat sunt modele usor de pilotat dar nu cred ca vrea cineva sa-si cumpere un receiver de buget ca sa amplifice Dynaudio Confidence sau Triangle Magellan.

Soundstage-ul este larg, scena fiind extinsa si bine conturata. Receiverul te plaseaza foarte aproape de scena, artistul canta practic in fata ta iar restul instrumentelor de desfasoara larg, in planul secund. Din acest motiv muzica „live” devine o experienta placuta, prestatia artistilor fiind realista si credibila.

Albumul  „Dire Straits – Love Over Gold ” este un test bun pentru pentru detalii si dinamica. Sunetele din fundal se disting usor, Onkyo 709 oferind un nivel decent al detaliilor avand in vedere pretul si specificul aparatului. Dinamica este si ea in ton cu performata generala a receiverului, ruperile de ritm si schimbarile rapide de tonalitate fiind corect reproduse de receiver, fara ezitari sau intarzieri.

Mi-a atras atentia redarea unui instrument dificil precum contrabasul din „Rebecca Pidgeon – Spanish Harlem„, acesta sunand realist si convingator. Exista si parti negative, in aceeasi melodie am observat ca vocea superba a artistei este lipsita de caldura si emotie. Onkyo 709 nu exceleaza la redarea frecventelor medii si nici la capitolul transparenta. Aceleasi impresii s-au consolidat si pe alte melodii precum „Katie Melua-The Closest thing to crazy” sau „Diana Krall-This cant be love„, instrumental piesele au sunat bine dar vocile au fost sintetice, lipsite de savoare.

Sunetul urca bine in frecventa, fara sa fie o referinta la acest capitol. Redarea „inaltelor” se face natural, oferind o experienta placuta ascultatorilor, fara sa devina agresive si obositoare.  „Stereoplay – The Pink Panther Theme” s-a auzit precis si delicat, triunghiul din fundal  fiind bine prezentat, iar binecunoscuta melodie a fost precisa si echilibrata.

Conectat la dac-ul extern RD26 receiverul are o prestatie superioara. Se castiga in detaliu si in transparenta. Caracterul analitic al lui RD26 se potriveste bine cu amplificarea integrata din Onkyo 709, rezultatul fiind un sunet mai bun in configuratie stereo. Implementarea chip-ului Wolfson din RD26 este extrem de greu de egalat de catre solutiile oferite de receivere indiferent de pret, fiind superioara inclusiv dac-urilor integrate din Onkyo 1008, Anthem MRX500 sau Denon 4310.

Auditiile muzicale au fost relaxante, am ascultat muzica timp indelungat fara sa ma deranjeze ceva in mod evident, prestatia sonora a lui Onkyo 709 fiind una corecta.

Sunetul in configuratie multicanal 5.1:

Onkyo 709 este cel mai accesibil model dotat cu sistem de autocalibrare Audyssey MultEQ XT, o versiune mai avansata a celor existente pe modele entry. Un sistem bun, dar dupa testul cu ARC-ul celor de la Anthem parca nu mai sunt asa de satisfacut de rezultatele lui. In urma calibrarii am obtinut un sunet bun, care va multumi majoritatea utilizatorilor. Va recomand sa-l folositi, este punctul ideal de pornire chiar daca doriti sa faceti ultimele setari dupa propriile gusturi.

Datorita calitatilor sale, receiverul poate fi utilizat in configuratie 5.0, fara subwoofer daca boxele front sunt capabile sa oferta suficient de mult bas. Frecventele joase sunt bine reproduse atat din punct de vedere cantitativ cat si din punct de vedere calitativ. Cu canalul LFE (Low Frequency Effects) redirectionat catre boxele din fata am obtinut o prestatie convingatoare. Un subwoofer de calitate va aduce un plus la capitolul dramatism si amploare dar Onkyo 709 poate fi folosit (macar o perioada) si fara aportul lui.

Fast Five a fost un film agreabil de urmarit, coloana sonora fiind una reusita iar dinamica actiunii a pus bine in valoare potentialul receiverului. Este regretabil ca se fac din ce in ce mai multe filme cu scenarii slabe si investitii masive in efecte vizuale si sonore, dar trebuie sa recunosc ca au farmecul lor. Placerea vizionarii a fost fara indoiala ridicata semnificativ de prestatia buna a receiverului. Cursele de masini, focurile de arma, exploziile si mai ales scena de final cand seif-ul remorcat de masina distruge tot in cale va vor incanta cu siguranta.

Un lucru care mi-a placut mai putin este coloratura frecventelor medii , vocile fiind modificate din punct de vedere timbral. Inconfundabila voce a  lui  Russell Crowe din Gladiatorul suna diferit fata de cea cu care am fost obisnuit.  Pentru a verifica ce s-a modificat am revazut scenele pe Onkyo 1008 si Anthem MRX500 si timbrul vocilor a redevenit cel pe care-l stiam.

Coloana sonora in format DTS-HD din Kingdom of Heaven a fost inca o dovada ca Onkyo 709 este un receiver cu o prestatia incitanta. Plasarea spectatorului in mijlocul scenei este bine realizata, realista. Sunetul este natural si coerent, cele cinci incinte acustice lucrand ca un sistem unitar, lucru laudabil pentru un receiver la acest nivel de pret.

CONCLUZII:

Onkyo TX-NR709 este in afara oricarui dubiu in receiver excelent. Este de-a dreptul stalucitor la capitolul dotari, prestatia sonora este una mai mult decat corecta pentru banii platiti iar calitatea bas-ului il va face apreciat de viitorii posesori. Problema acestui model este legata de pret, fiind semnificativ mai scump decat 609 la cei 1150 Ron diferenta  si in acelasi timp aproape de modelul 809, unde pentru 700 Ron in plus primiti un receiver din „categoria grea”.

PRO:
– mai multa conectica decat o sa aveti vreodata nevoie
– bas excelent, merge bine si fara subwoofer
– USB-ul citeste FLAC,WAV, MP3
– design reusit
– telecomanda programabila usor

CONTRA:
– lipsit de transparenta in prestatia stereo
– conectica frontala neacoperita
– se incalzeste destul de mult

Onkyo TX-NR709 poate fi testat si ascultat la showroom-ul AvStore.

1...404142...52Pagina 41 din 52

Cele mai comentate articole

© SoundNews
Acest site foloseste cookies pentru a personaliza continutul si publicitatea, pentru a analiza traficul si pentru a oferi optiuni social media. Afla mai mult!