Dupa cateva teste cu boxe din diverse clase de pret si pretentii ne-am hotarat sa facem si un test comparativ cat mai util pentru romanul de rand; in acest scop am adunat 5 perechi de boxe de la producatori diferiti, avand in comun faptul ca toate costa pana in 350 de euro pret final cu TVA. Toate modelele sunt tip bookshelf din doua motive, primul fiind faptul ca in banii astia este mult mai usor de facut o boxa mica si buna decat una mare (personal nu am ascultat niciun floorstand de maxim 350 euro care sa sune acceptabil pentru urechile mele) iar al doilea motiv ar fi ca aceste boxe canta mult mai aproape de potentialul lor maxim in camere mici, romanesti, de maxim 20 metri patrati.
Articolul va avea doua parti, prima scrisa de mine va contine datele tehnice si opiniile mele despre sunetul boxelor pe sistemul format din amplificator Anthem I225 si DAC Rockna AD Labs RD-25, plus un clasament personal, iar partea a doua, scrisa de Savu, va cuprinde opiniile sale despre boxele din test atat in configuratia descrisa mai sus (fiind un test pur subiectiv mi s-a parut potrivit sa apara ambele opinii, mai ales ca, dupa cum veti putea vedea, acestea difera pe ici-colo) cat si pe un receiver Harman/Kardon AVR 255, pentru evaluarea capacitatii boxei de a suna bine/corect si pe o amplificare mai ieftina, mai accesibila la pret.
Pentru testare am facut un playlist care a incercat sa cuprinda cat mai multe genuri de muzica, de la electronica pana la clasica; din lipsa de timp nu am putut asculta niciun album complet asa ca am preferat sa folosesc numai muzica pe care o stiu bine si pe care le-am ascultat pe multe sisteme audio pana acum. Aceasta lista – destul de lunga – mi se pare importanta pentru evitarea eventualelor confuzii, pentru ca dealungul testelor voi mentiona unele piese sau artisti remarcati in mod special pe anumite boxe…
Rebecca Pidgeon – Spanish Harlem (Chesky)
Sara K – If I Could Sing Your Blues (Chesky)
Livingston Taylor – Grandma’s Hands (Chesky)
Monty Alexander – Sweet Georgia Brown (Chesky)
Chesky Records – Contrabass Test
Chesky Records – Drums Test
The Eagles – Hotel California (Live, XRCD)
Stereoplay – The Pink Panther Theme
Marta Gomez – La Finca (24bit/96khz)
Marta Gomez – Bolero (24bit/96khz)
Marta Gomez – Tonada De La Luna Llena (24bit/96khz)
Marta Gomez – El Hormigueo (24bit/96khz)
Diana Krall – This Can’t Be Love
Diana Krall – Between The Devil And The Deep Blue Sea
Katie Melua – The Closest Thing To Crazy
Katie Melua – My Aphrodisiac Is You
Katie Melua – Blues In The Night
Vaya Con Dios – Don’t Cry For Louie
Vaya Con Dios – I Don’t Want To Know
Vaya Con Dios – Philadelphia
Michael Buble – Fever
Michael Buble – Moondance
Michael Buble – Summer Wind
Marcus Miller – Red Baron
Marcus Milles – Power
Ataraxia – Parti de mal
Ataraxia – Saderaladon
Ataraxia – Belle Jolande
Vivaldi – The Four Seasons (Chesky)
Usher Test Disk – Drums Test
Supertramp – Take the long way home (Live)
Jean Michel Jarre – Oxygene
Mike Oldfield – Misty
Mike Oldfield – No Man’s Land
Mike Oldfield – Viper
Safri Duo – Crazy Benny
Depeche Mode – World In My Eyes (24bit/48khz)
Depeche Mode – Halo (24bit/48khz)
Metallica – Enter Sandman
Metallica – Master of Puppets
Metallica – The Ecstacy of Gold (Live, S&M)
Metallica – Battery (Live, S&M)
Liquid Tension Experiment – Intro
Dream Theater – The Glass Prison
AC/DC – Back In Black (Japan Remasters)
AC/DC – Thunderstruck (Japan Remasters)
Dupa cum puteti banui, nu am ascultat de la cap la coada toate aceste piese pe fiecare boxa in parte, doar suficient pentru a-mi face o parere clara. Acestea fiind spuse, sa trecem la prezentarea concurentilor; din lipsa de alt criteriu, voi folosi ordinea alfabetica.
ELAC BS 53.2
Producatorul german cu sediul in Keil a mai fost prezent in testele noastre, atat cu monitoarele de studio bi-amplificate AM 150 cat si cu o pereche de bookshelf din clasa superioara, BS 184. In ambele cazuri prestatia boxelor Elac a fost excelenta dar sa vedem acum daca se descurca la fel de bine si in gama entry-level, BS 53.2 fiind aleasa tocmai pentru ca se incadreaza in gama de pret propusa pentru acest test.
Specificatii tehnice:
Elac BS 53.2 sunt printre cele mai mici boxe din test, depasite la capitolul asta doar de Paradigm Atom; se remarca finisajul foarte bun si grila metalica care protejeaza tweeterul mai bine decat o masca clasica de panza. Boxele au bass-reflex pe spate dar in timpul testelor nu au lasat impresia ca au nevoie de foarte multa distanta fata de peretele spate pentru a suna corect, cu un bass curat si controlat, cam 20 cm sunt suficienti in cele mai multe situatii. BS 53.2 nu suporta bi-wire, probabil Elac a considerat un bookshelf entry-level nu are nevoie de asa ceva si probabil au dreptate. La fel ca orice boxa produsa de Elac, si acest model mai ieftin este produs in totalitate in Germania.
In privinta sunetului as incepe prin a spune ca BS 53.2 suna mai mari decat sunt ele fizic, acoperind suprinzator de bine si gama de frecvente joase, aspect la care ma asteptam sa sufere de lipsuri mai mari de atat din cauza dimensiunilor fizice. Muzica suna complet, dinamic, detaliat pe toata gama de frecvente, remarcand in mod special claritatea la vocile feminine, Marta Gomez fiind un test relevant in aceasta privinta. La muzica cu mult bass sintetic, Marcus Miller sau Mike Oldfield, boxele pierd putin de sub control frecventele joase, in special la volum mare, in schimb la muzica cu bass natural, cum ar fi tobele de la Ataraxia, suna foarte placut si percutant, detaliile de tip plescaitul mainii care loveste toba fiind usor de remarcat. Una peste alta Elac BS 53.2 sunt niste boxe foarte echilibrate acustic, buna la aproape orice gen de muzica si usor de condus, nu necesita un amplificator puternic pentru a canta la intregul potential. Desi se descurca bine cu orice tip de muzica totusi orice boxa are un gen favorit, in cazul asta as spune ca acesta este cu preponderenta instrumental, jazz, blues, poate si ceva soft rock ar merge foarte bine. Dar sa vedem cum a prestat si concurenta, continuam cu…
Monitor Audio Bronze BX2
Monitor Audio este o companie englezeasca cu sediul central in Cambridge; infiintata in 1972, firma s-a remarcat imediat in lumea hi-fi, realizand dealungul timpului mai multe modele de boxe si turntables apreciate de audiofili. Primul meu contact cu acest brand a avut loc acum 5-6 ani si de atunci pana la BX2 nu pot spune ca am apreciat in mod special aceasta marca, parca intotdeauna am gasit alte boxe care sa-mi placa mai mult; spre marea mea surprindere, acest lucru s-a schimbat odata cu seria Bronze BX2, dupa cum veti vedea in curand…
Specificatii tehnice:
Primul lucru observat la BX2 o reprezinta faptul ca sunt singurele boxe cu bass-reflex pe fata din acest test, aspect care poate reprezenta un avantaj pentru cei care nu-si permit sa lase mai mult spatiu in spatele boxelor. Constructia este una solida, incinta este foarte solida si rezoneaza foarte putin la ciocanirea cu degetul, in schimb la finisaj este inferioara modelelor Elac, PSB sau Paradigm, existand unele imbinari imperfecte pe ici-colo. Boxele suporta bi-wire si as mai adauga ca are cei mai buni/solizi conectori din toate boxele prezentate in acest test. Din pacate pentru noi, Monitor Audio a ales sa mute productia de boxe in China, la fel ca si cealalta firma englezeasca prezenta in test, Wharfedale.
Bronze BX2 s-au dovedit pline de surprize placute in timpul auditiei; spre deosebire de predecesorii sai, acest model nu mai sufera deloc de sibilanta, desi aparent are acelasi tweeter. Apoi, sunetul este foarte bine legat, boxa reusind sa imbine aproape perfect difuzorul de mid-bass cu cel de frecvente inalte. La nivel de detaliu pot spune fara retineri ca-i cea mai buna boxa din roundup, reusind sa redea aspecte mai putin evidente ale muzicii in acelasi timp cu pasaje dinamice, la Michael Buble de exemplu. Nici macar muzica sintetica nu le-a intimidat deloc, Jean Michel Jarre nu reprezinta o problema imposibil de rezolvat pentru aceste boxe. Metallica si AC/DC au fost de asemenea o placere de ascultat, BX2 suportand fara probleme cresterea volumului pana la nivelul necesar acestui gen de muzica – totusi aici apare si primul repros, boxele par capabile sa manance cantitati impresionante de curent, parca nu as recomanda folosirea lor pe o amplificare mai mica de, sa zicem 50W RMS in 8 ohmi. Un alt repros ar putea fi faptul ca suna poate prea rece, prea analitic, parca pe jazz/blues as prefera BS 53.2 de la Elac sau poate Wharfedale, dar asta tine mai degraba de gusturile personale nu de vreo analiza obiectiva…
Paradigm Monitor Atom
Paradigm este o companie relativ noua pe piata hi-fi, cel putin in raport cu concurenta; infiintata in 1982 in Toronto, s-a mutat in Mississauga in 1999, locatie in care au si o fabrica impreuna cu compania-sora Anthem, specializata in partea electronica a fenomenului hi-fi. Ca un fapt interesant, se pare ca Paradigm nu a autorizat pana acum niciun magazin online sa comercializeze produsele lor, justificand acest fapt prin faptul ca ei isi doresc ca clientul sa poata asculta boxele inainte de a le cumpara. Personal nu pot decat sa-i felicit pentru aceasta atitudine care spune mult despre pasiunea acelor oameni pentru domeniul audio.
Specificatii tehnice:
Paradigm Atom sunt cele mai mici boxe prezente in testul nostru, dar de asemenea si cele mai mic model din oferta producatorului canadian. Calitatea constructiei este pur si simplu impecabila, cea mai buna dintre cele 5 modele prezente in review, atentia pentru detaliu fiind impresionanta pentru niste boxe din aceasta clasa de pret. La fel ca Elac, nici Paradigm nu a montat conectori bi-wire pe Atom, acestia fiind prezenti doar pe modelele si seriile superioare. Constructia este tip bass-reflex spate dar dimensiunile foarte mici permit plasarea in apropierea peretelui spate fara a cauza rezonante neplacute. Boxele sunt fabricate in Canada, lucru scris atat pe incinta cat si pe tweeter – acest lucru se poate vedea prin gaura de bass-reflex de pe spate.
La sunet micutele Atom au alternat surprizele placute cu cele neplacute. Primul aspect nu a fost chiar o surpriza, respunsul in frecvente joase fiind cel mai slab dintre toate boxele prezente la test; totusi spre meritul lor, Paradigm nu au incercat sa obtina un bass exagerat dintr-o incinta mica, motiv pentru care acele frecvente joase care exista sunt redate foarte curat, cu o acuratete si viteza impecabila. Mediile au fost clare, placute, sunand foarte bine atat pe vocea mai groasa a lui Michael Buble cat si pe unele voci feminine, in special Vaya Con Dios si Marta Gomez. Din pacate la Katie Melua sibilanta boxelor a fost evidenta, lucru poate greu de observat la alte voci dar oricum, efectul este prezent. Inaltele au fost probabil cele mai bune din test, sunand relaxat si detaliat, foarte “aerisite” ca sa zic asa. Din pacate nu pot recomanda aceste boxe pentru genuri de muzica cu mult bass sintetic, Safri Duo sau Mike Oldfield prestand neconvingator, nici macar dinamica excelenta neputand salva situatia in aceste cazuri. Eu le-as vedea utilizate intr-un sistem minimalist, apropiate de perete si ascultate de la distanta ceva mai mica vor da probabil cel mai bun randament. Ss mai adauga faptul ca, subiectiv vorbind, eu le voi depuncta poate mai mult decat merita deoarece sunt foarte sensibil la sibilanta iar in cazul in care nu aveti probleme cu acest aspect probabil s-ar clasa mai sus in top…
PSB New Image B6
PSB este o companie cu sediul in Pickering, Canada; fondata in 1972, firma face parte dintr-un grup canadian din care mai face parte si NAD, un brand foarte popular in domeniul hi-fi. Paul Barton, omul care a infiintat PSB, a lucrat foarte mult la realizarea unor boxe cu un raspuns in frecventa cat mai uniform, linie respectata de firma pana in ziua de azi, lucru usor de observat si din specificatiile tehnice prezente la orice boxe fabricate de PSB.
Specificatii tehnice:
Un fapt interesant, spre deosebire de producatorii descrisi mai sus, la PSB seria Image nu este cea mai ieftina, exista Alpha care-i realizata in primul rand pentru sistemele multicanal. New Image B6 sunt fara doar si poate cele mai frumoase boxe din acest test, de asemenea sunt si printre cel mai bine lucrate. Avem iar bass-reflex pe spate, in plus am remarcat si suspensia mare a difuzorului de mid-bass, lucru care permite o cursa crescuta si implicit mai mult bass, dar in paralel creste si spatiul necesar in spate, pentru a lasa boxa sa “respire” cum trebuie. Conectorii sunt tip bi-wire. La cel ca si celalalt producator nord-american prezent in test, PSB isi produce boxele in tara de origine, Canada.
La inceputul testelor m-am ghidat dupa observatiile de mai sus, asa ca am inceput cu muzica axata pe bass, Marcus Miller si Safri Duo; nu am fost dezamagit, boxele fiind intradevar capabile de mult bass si prestand corespunzator pe muzica sintetica. Din pacate in scurt timp am realizat ca acel bass este totusi cam lent, iar pe genurile de muzica instrumentale, cu contrabass sau tobe, are tendinta de a acoperi destul de mult frecventele medii si chiar inaltele. Daca la Michael Buble vocea a sunat destul de bine nu pot spune acelasi lucru si la capitolul voci feminine, unde Katie Melua a sunat sters iar Marta Gomez s-a facut greu auzita printre tobele de la El Hormigueo. La Vaya Con Dios problema nu a mai fost asa prezenta, vocea solistei Dani Klein fiind mai grava. La rock presteaza in general bine, in special la formatii care nu au pasaje foarte aglomerate, AC/DC de exemplu. Cred ca aceste boxe au nevoie de un amplificator cu control foarte bun, nu neaparat multi watts dar viteza mare, pentru a controla cat mai bine difuzorul; e foarte posibil ca Anthem sa nu fie cea mai buna alegere pentru aceste boxe dar din pacate nu am avut ocazia sa le ascult pe un amplificator mai rapid, de exemplu un NAD sau poate Yamaha…
Wharfedale Diamond 10.2
Unul din cei mai vechi si prestigiosi producatori de boxe din Anglia, Wharfedale a aparut in anul 1932 cand Gilbert Briggs a construit prima “boxa” in subsolul casei sale. Seria Diamond a fost lansata in 1981 si de atunci au ramas unele din cele mai bine vandute boxe din clasa lor. Primul meu contact cu acest brand a avut loc acum vreo 5-6 ani, cand am cumparat a doua pereche de boxe hi-fi din viata mea, Wharfedale Diamond 9.3 si de atunci recunosc ca am ramas cu o simpatie deosebita pentru aceasta marca. Dar sa vedem de ce-i in stare noua generatie Diamond…
Specificatii tehnice:
Asemanarile dintre Diamond 9.2 si 10.2 sunt destul de mari, avem acelasi difuzor mid-bass de Kevlar, aceleasi dimensiuni, 2 porturi bass-reflex, dar de aici incep diferentele pentru ca porturile au fost mutate pe spate, unul sus in dreptul tweeterului si altul mai jos, pe la jumatatea boxei. Tweeterul s-a ales cu un waveguide care ajuta si la protectie, in plus raspunsul in frecventa a fost extins. La capitolul finish nu stau asa de bine iar la greutate mi se par destul de usurele pentru dimensiunile lor, parca mai usoare decat vechea serie. Conectorii bi-wire arata foarte bine, aproape la paritate cu cei de pe Monitor Audio; tara de productie este China, la fel ca si la Diamond 9.
Inca de la inceputul auditiilor boxele s-au facut remarcate prin prezenta frecventelor joase, poate cele mai bune boxe din test la acest capitol. La genuri de muzica cu mult bass au stralucit, de asemenea in zona de medii joase suna foarte bine, Michael Buble sau James Hetfield de la Metallica fiind in elementul lor. Dinamica a fost excelenta inclusiv la volum ridicat, cu precizarea ca boxele au nevoie de spatiu intre ele si perete pentru ca bass-ul sa nu devina prea dominant. Noi nu prea am avut suficient spatiu, sub 30 cm, asa ca am ales sa acoperim portul bass-reflex de jos cu un burete; dupa acest artificiu boxele au sunat excelent si pe voci feminine iar inaltele au capatat claritate si detaliu, asa ca am facut cam toate testele de 2 ori, in ambele configuratii. Dealtfel recomand oricarui propietar de Diamond 9.2 sa incerce acest truc daca are probleme cu controlul frecventelor joase, si sa aleaga varianta care-i place lui mai mult. Eu clar am preferat sa tin un port bass-reflex obturat, efectele simtindu-se nu numai la voci gen Katie Melua sau Marta Gomez dar si la tobele de la Antaraxia de exemplu, care au capatat un sunet mult mai realist, mai placut. La capitolul frecvente inalte mi s-au parut superioare seriei anterioare si printre cele mai bune din test, cu precizarea ca totusi dispersia laterala este mai mica decat la Paradigm de exemplu. Una peste alta Diamond 10.2 sunt niste urmase demne de numele pe care-l poarta, oferind iar o varianta foarte buna pentru ascultatorii de muzica cu un buget restrans…
Bun, am ajuns si la final, unde mi se pare potrivit sa alcatuiesc un top cu preferintele mele strict personale, fara pretentii de adevar absolut. Deci, topul suna cam asa:
1. Monitor Audio Bronze BX2
– este foarte greu sa le reprosez ceva, in gama asta de pret ofera mai mult detaliu si versatilitate la genuri diferite de muzica decat orice alta boxa ascultata de mine, nu doar prezente in acest roundup; portul de bass-reflex pe fata este de asemenea un avantaj deloc neglijabil.
2. ELAC BS 53.2
– de asemenea este greu sa le aduc reprosuri, un sunet foarte coerent si placut, as spune chiar cele mai bune la genuri de muzica lenta, instrumentala; la volum mai mare isi pierd dinamica mai repede ca boxele de pe primul loc, motiv pentru care se afla doar pe locul doi.
3. Wharfedale Diamond 10.2
– fara portul bass-reflex de jos astupat este posibil sa mai piarda un loc in clasament, cu acel port astupat se bate cu Elac pentru locul doi asa ca cea mai nimerita pozitie pentru ele este locul trei; de asemenea sunt boxele cu cel mai puternic bass din acest test.
4. Paradigm Monitor Atom
– din pacate dimensiunile mai mici s-au simtit si simpaticele Atom nu au reusit sa se impuna in concurenta cu boxele mai mari la abilitatea de reda bine toate genurile de muzica; sibilanta pronuntata de la vocile feminine le-a coborat automat o pozitie in topul meu personal.
5. PSB New Image B6
– posibil sa fie doar o problema de matching intre PSB si Anthem, dar B6 nu m-au convins deloc, chiar daca au bass mult pentru un bookshelf lipsa de viteza produce efecte neplacute si asupra frecventelor medii si inalte; in orice competitie trebuie sa existe si un ultim loc, din pacate…
As mai preciza faptul ca pe acelasi setup am ascultat si clasicele Wharfedale Diamond 9.3 care daca mai erau in producatie ar fi putut intra in test pentru ca se incadrau (la limita) in bugetul propus. Daca le-as fi plasat in top cred ca ar fi putut castiga locul 2 fara probleme, dupa criteriile forta, dinamica, versatilitate, sau poate pe locul 3 daca detaliul, claritatea, ar fi fost cele mai importante aspecte. Acestea fiind spuse inchei aici si va doresc auditii placute, indiferent de sculele audio folosite in acest scop.
